Către toți antreprenorii care contribuie la o societate mai bună prin pasiunea, ambiția și mentalitatea lor 

Inovația este procesul prin care ideile sunt dezvoltate inteligent și riguros pentru a răspunde la provocările și nevoile economice, sociale și de mediu ale următoarei decade. Profesorul Nathan Furr care predă inovația la INSEAD consideră că aceasta se află la intersecția dintre ceva nou (câteodată acest capital este mai mare, alteori este mai mic) și o nevoie. În esență, inovația este despre rezolvarea problemelor și prin urmare, prin generarea consistentă și 12sănătoasă a unor noi produse, servicii, modele de business și schimbări de cultură, inovația este cea care poate accelera și scala eforturile unei națiuni de a adresa provocările următorilor 10 ani. Implementarea Acordului de la Paris și atingerea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) sunt de o importanță strategică mondială.

Istoria ne arată că inovația tehnologică care vine din mediul pur antreprenorial aduce tot timpul în lumină firmele mici și mijlocii care au jucat întotdeauna un rol important în schimbările de paradigmă care au revoluționat modul în care trăim. Ele sunt motorul principal care livrează conținut pentru îmbunătățirea calității vieții, adresând-o dintr-o perspectivă mai amplă care vizează atât creșterea economică, cât și incluziunea socială și sustenabilitatea. O analiză făcută de McKinsey & Company în octombrie, 2021 explică de ce creșterea economică, incluziunea socială și  sustenabilitatea sunt profund conectate și nu pot fi considerate individual. Mai exact, lipsa creșterii economice atrage după sine atât lipsa prosperității și a bunăstării, cât și lipsa resurselor pentru a face tranziția către o economie mai incluzivă și mai sustenabilă. Pe de altă parte, lipsa incluziunii, adică a oportunității muncii productive și a creșterii gradului de satisfacție a vieții a tuturor cetățenilor, nu va asigura existența cererii care stimulează creșterea economică. Și ultima, dar nu cea din urmă, lipsa sustenabilității care necesită investiții semnificative ne va pune în incapacitatea de a avea o vedere de ansamblu pe termen lung pentru următoarele generații. Prin urmare, firmele mici și mijlocii sunt esențiale pentru asigurarea unei creșteri economice incluzive și sustenabile și atingerea ODD-urilor prin crearea de locuri de muncă cerute de noua economie (inclusiv oportunități pe zona de reskilling si upskilling) și reducerea inegalității veniturilor care să asigure tuturor acces la educație, sănătate, energie, locuințe decente și la prețuri accesibile. De asemenea, firmele mici și mijlocii sunt actanți importanți ai modelelor sustenabile de producție și consum, cruciale pentru tranziția către o economie verde. Deși amprenta de mediu individuală a lor poate fi considerată scăzută, impactul lor agregat poate depăși impactul companiilor mari în anumite sectoare.

Cu toate acestea, firmele mici și mijlocii se confruntă cu multe provocări până ajung la performanța de a supraviețui și de a avea și impact pozitiv social, economic și de mediu. De cele mai multe ori nu au acces la sisteme suport relevante sau la acele plase de siguranță care să le ofere educație de business și structură, mentori din industria lor, consultanți, network local și internațional, medii de testare pentru produsele și serviciile cu care operează, capital, acces la clienți globali. Accesul la aceste resurse strategice pentru cât mai multe firme necesită un ADN de țară antreprenorial și este critic pentru competitivitatea acestora de a-și transforma afacerile și a deveni contributori esențiali la o creștere holistică, o creștere pentru toată lumea pe termen lung.

Poate cea mai relevantă regiune care respiră ADN antreprenorial prin toți porii pe care am avut ocazia să o cunosc este cea din Silicon Valley, fâșia din Bay Area care se întinde între San Francisco și San Jose. Această regiune unde extraordinarul este ceva obișnuit reprezintă de mai bine de jumătate de secol cel mai relevant hotspot tehnologic unde domină inovația în antreprenoriat și este magnetul și gazda celor mai multe start-ups din lume. In Silicon Valley au sediile centrale toți giganții inovatori care ne-au schimbat modul în care trăim, gândim, lucrăm, călătorim, comunicăm, precum Google, Apple, Facebook, Airbnb, WhatsApp, LinkedIn, Uber, Instagram, Dropbox, Oracle, Cisco, HP, Salesforce. Și toate au început ca startup-uri mici, dar ambițioase. Toate aceste companii au ajuns să aibă un impact social și economic semnificativ și au inspirat mii de alte startup-uri înfometate să țintească această performanță. In Silicon Valley chiar și atunci când mergi să îți cumperi o cafea te poți întâlni cu Steve Huffman, Co-fondator Reddit, sau cu Michael Seibel, CEO Y Combinator, sau cu cineva de la Sequoia Capital, sau cu Co-fondatorul de la Kickstarter. Dar cum a ajuns această regiune să devină mecca inovației în antreprenoriat și să ofere antreprenorilor din toată lumea acele resurse strategice și acel climat de business care combină talentul, ideile, creativitatea, ambiția, competitivitatea, perseverența și pasiunea? Toate aceste ingrediente îi determină pe antreprenori să fie mânați de o misiune puternică și să fie pur și simplu obsedați pozitiv de a reinventa piețele existente și tehnologiile principale, existând inclusiv și o presiune de grup care îți spune că dacă nu te gândești să fondezi un start-up ceva este în neregulă cu tine. Răspunsul e clar: Silicon Valley nu a fost inventat peste noapte și nici nu a început ca o tabula rasa tehnologică, ci mai degrabă este înrădăcinat într-o istorie de inovare care a avansat de-a lungul timpului printr-o serie de schimbări de paradigmă tehnologice precum tehnologia radio, tuburile cu microunde, semiconductori, circuite integrate și investiții guvernamentale masive care au pavat temeinic drumurile de la revoluția industrială la cea digitală (sau revoluția de software sau 4.0). Silicon Valley nu poate fi copiat din simplul motiv că istoria nu poate fi replicată. Excelența în inovație are nevoie de un teren fertil, sofisticat și matur, de un întreg parc de inovație tehnologică/ecosistem de suport și de o cultură antreprenorială care să îmbrățiseze deschiderea, colaborarea, pasiunea, ambiția, asumarea riscurilor, eșecul și angajamentul. Și construcția acestor lucruri necesită timp, poate chiar generații.

Incubatoarele și acceleratoarele joacă un rol foarte important în cultivarea acestui ecosistem de suport care să furnizeze sprijin crucial antreprenorilor, startup-urilor, firmelor mici și mijlocii pentru a adresa provocările următoarei decade și a scala într-un mod incluziv și sustenabil. Incubatoarele și acceleratoarele diminuează riscul și ajută mediul antreprenorial să își transforme ideile în tehnologii care rezolvă probleme societale. Ambele activează ca instituții intermediare locale sau regionale și întăresc ecosistemul unei țări care favorizează antreprenoriatul și creșterea. Incubatoarele și acceleratoarele inspiră pipeline-ul de startup-uri să se formeze, îl formează și ulterior, îl scalează prin aducerea în acelasi loc, inclusiv în spațiu fizic, a antreprenorilor pentru a se cunoaște între ei, a universităților, a altor actori care activează în domeniul inovației, a potențialilor furnizori și clienți, a investitorilor, dar și a reprezentanților instituțiilor Statului. Toate aceste lucruri poziționează atât incubatoarele, cât și acceleratoarele într-un rol multidimensional absolut strategic în sprijinirea noilor tehnologii care rezolvă probleme globale de a fi lansate în piață, de a fi acceptate și folosite de societate. În ultimă instanță, acestea au potențialul de a acționa ca un catalizator al dezvoltării unor societăți mai incluzive și mai sustenabile. Probabil nu întamplător incubatoarele și acceleratoarele sunt și principalele școli sau MBAs de antreprenoriat și în infrastructura de suport a startup-urilor din Silicon Valley. Brad Feld, Co-fondatorul de la Techstars, unul dintre primele acceleratoare din S.U.A., vorbește chiar de “fenomenul sau mișcarea acceleratoarelor” care a schimbat fundamental modalitatea prin care companiile sunt create și scalate.

Studiile empirice referitoare la rolul acceleratoarelor de a crea și scala companii sunt relativ limitate, iar această lipsă a unei cercetări sistemice referitoare la performanța lor poate fi pusă și pe fondul faptului că acceleratoarele sunt un fenomen mai nou. De exemplu, acceleratoare etalon precum Y Combinator (California), Techstars (Colorado), Plug and Play (California) și Seedcamp (Londra) au fost înființate acum 15 ani, iar în alte colțuri ale lumii accelerarea înființării acceleratoarelor a prins mai multă tracțiune în ultimii 7-10 ani. Această istorie relativ scurtă atrage după sine date comparabile limitate în ceea ce privește eficiența și eficacitatea acceleratoarelor. Sunt necesare mai multe date empirice și studii de caz pe cum ajută concret acceleratoarele scalarea startup-urilor și o uniformitate în stabilirea și urmărirea indicatorilor lor de performanță.

De asemenea, există și câteva confuzii conceptuale între incubatoare și acceleratoare. Incubatoarele au apărut primele și au suferit și ele de-a lungul generațiilor mai multe transformări – de la spații de co-working și model de business de tip imobiliar, la training, mentorat și un capital mic de început de tip grant și au ajuns la oferirea de network și acces la venture capital (VC). Pe de altă parte, acceleratoarele sunt versiunea 4.0 a incubatoarelor și diferă cu mult de ele printr-o rigurozitate mult mai mare la selecție, durată, intensitatea programului de educație, medii testare, network, capital, clienți. Rolul lor este de a asigura scalarea rapidă a unei companii sau de a îi fundamenta un potențial eșec, statistica disponibilă aratând aici că un start-up absolvent de un program de accelerare are mai multe șanse să ridice mai repede o rundă de finanțare decât un start-up care nu a trecut printr-un program de accelerare și scalează sau pivotează mai repede. 

Prin urmare, cea mai evidentă deosebire între incubatoare și acceleratoare este legată de maturitatea afacerii pe care o servisează. Incubatoarele sunt un rai sigur pentru a ajuta un antreprenor să își genereze un start-up prin accesul la metodologii incipiente de creație și ideație precum profilul viitorilor clienți, prototipare, planificare și dezvoltare, pe când acceleratoarele servisează startup-uri care deja au un Minim Viable Product (în română: Produs Minim Viabil), baze solide de antreprenoriat și care vor să scaleze prin clienți plătitori, dar și investiții și consultanță individuală în schimbul cărora pot ceda o parte din acțiuni:

Alte diferențe între incubatoare și acceleratoare fac referire la procesul de selecție a startup-urilor, durata, finanțarea, modalitatea de organizare și intensitatea programului, după cum urmează:

Selecția

Acceleratoarele sunt bootcamp-uri competitive și aplică această competitivitate și rigurozitate începând cu momentul selecției care se întâmplă în cadrul unor evenimente dedicate numite Fast Track Days și Selection Days – doar acele startup-uri cu Produse Minime Viabile cu potențial de scalare rapidă au șansa să fie acceptate. De obicei la acceleratoare aplică mulți, sunt acceptați puțini și finalizează și mai puțini pentru că este importantă și performanța lor în cadrul bootcamp-ului. Prin comparație, incubatoarele au un proces de selecție mai blând și incluziv. 

Durata

De asemenea, durata unui bootcamp de accelerare este de maxim 3-6 luni, pe când la incubatoare poate depăși chiar și 1 an. 

Finanțarea

Și în ceea ce privește finanțarea, acceleratoarele se deosebesc de incubatoare prin faptul că targetează performanța și profitul la exit, cu alte cuvinte solicită startup-ului pe care îl selectează acțiuni în companie, de cele mai multe ori sub forma unor împrumuturi pe termen scurt care se transformă în acțiuni la momentul listării sau ridicării unei runde de finanțare (note convertibile). Aceste note convertibile sunt implementate fie înainte de bootcamp, fie după bootcamp, fie de accelerator care are și un vehicul investițional, fie de către partenerii de tip investitori ai acceleratorului. Acceleratoarele caută scalarea startup-urilor pentru că acest lucru le permite un profit rapid la exit, pe când incubatoarele sunt definite mai degrabă de modele de business axate pe exit-uri mai domoale și mai întârziate.

Modalitatea de organizare și intensitatea programului

Educația este una imersivă în cadrul acceleratoarelor. Prin urmare, zonele de mentorat, training-uri și network sunt furnizate de către acceleratoare la un nivel mult mai comprehensiv și intensiv față de incubatoare. Educația oferită de către acceleratoare este mai aplicată fiecărei companii în parte, întrucât fiecare start-up trece printr-un proces sub forma unor serii de întrebări (analiză de diagnostic) asupra modelului lor de business existent, ceea ce poate conduce de multe ori la alte produse, pivotări, schimbări de model de business sau chiar destrămarea startup-ului. 

De-a lungul istoriei putem observa că multe startup-uri care au făcut performanță au ajuns să aibă o idee sau un produs foarte diferit de cel cu care au început. De exemplu, Paypal care este azi una dintre cele mai populare modalități de a transfera bani și de a efectua plăți online, dar co-fondatorul Max Levchin nu și-a propus să ajute oamenii să facă asta. La sfârșitul anilor 1990, Levchin lucra la software pentru dispozitivele computerizate portabile precum Palm Pilot. Totul a început când a creat un emulator care genera parole de securitate de unică folosință într-o perioadă când oamenii trebuiau să cumpere dispozitive voluminoase și extrem de costisitoare sau chiar mai multe dispozitive pentru parole și sisteme diferite. Software-ul emulator Levchin a făcut ca toate aceste dispozitive să fie învechite, introducând tehnologia chiar în Palm Pilot. Dar piața pentru acest serviciu nu era atât de mare la începutul mileniului, așa că Levchin s-a gândit ce fel de informații ar avea oamenii nevoie să le păstreze în siguranță în dispozitivele lor. Răspunsul cel mai satisfăcător a făcut referire la informații despre cardul de credit care a condus ulterior la un software care permitea transmiterea banilor în siguranță de la un Palm Pilot la altul. În curând, Levchin și co-fondatorul său, Peter Thiel, câștigau aproximativ 300 de utilizatori pe zi, dar au ajuns la maxim 12.000 de utilizatori. Mult mai populară a fost demonstrația online de transfer de bani de pe site-ul lor. Această demonstrație a atras aproximativ 1,5 milioane de utilizatori, așa că era clar unde trebuie să fie atenția PayPal: transferurile de bani pe web. Și odată ce a fost făcută această schimbare, în curând au câștigat 20.000 de utilizatori pe zi, ceea ce a dus la Ebay să cumpere PayPal pentru 1,5 miliarde de dolari în 2002. Acesta este unul dintre cele mai bune exemple de pivotare pe care le cunosc, iar acceleratoarele au metodologii speciale dedicate acestui aspect important din viața oricărui start-up.

De asemenea, acceleratoarele se focusează pe educația startup-urilor care au deja echipe solide formate pe competențe eterogene și sunt organizate în cohorte sau grupe în cadrul bootcamp-ului, pe când incubatoarele pot lucra inclusiv și cu antreprenori ca persoane fizice și nu au o organizare specifică. Nu în cele din urmă, incubatoarele oferă antreprenorilor un spațiu fizic, de tip spațiu co-working, pe când acceleratoarele nu neapărat, însă programele de accelerare se finalizează tot timpul cu evenimente de tip Demo Day (de obicei, organizate în spații de co-work) care sunt implementate tinând cont doar de nevoia absolvenților de bootcamp, respectiv sunt invitați clienți potențiali interesați să cumpere tehnologia startup-ului, corporații care vor sa o testeze prin programe pilot (în engleză: proof of concept sau product demo) care încurajează inovarea deschisă (în engleză: open innovation) și desigur, investitori de tip venture capital sau platforme de crowdfunding.

Sumarizând, “Incubatoarele au o istorie mai mare în timp față de acceleratoare. Incubatorul adresează companii la stadiul de idee, neînființate sau aflate într-un stadiu incipient de înființare. Acceleratorul adresează companii care deja au un produs, un început de piață și își doresc scalarea” (Harm TenHoff, fondator si CEO BayLink, Santa Clara). Pe de altă parte, toată această analiză privind distincția dintre incubatoare și acceleratoare a devenit atât de dezbătută și de complicată, atât în S.U.A., cât și în Europa, încât pare că problema nici nu mai contează pentru că este destul de ușor să iei un cuvânt la modă din literatura de specialitate (în engleză: buzz-word) și să spui că faci asta, sau că nu faci asta. În esență, nu contează cum te numești (incubator, accelerator, comunitate de startup-ups, hub, platformă, fond), ci ceea ce contează cu adevărat este valoarea pe care o oferi startup-urilor dincolo de un spațiu de birou și o sumă de bani. Și această valoare ar trebui transformată în indicatori de performanță unitari pentru toate incubatoarele și acceleratoarele care să se reflecte în ultimă instanță în situațiile financiare ale startup-urilor absolvente și în creșterea ratei lor de supraviețuire în timp și de asemenea, să fie monitorizați în dinamică.

Spre exemplu, indicatorii de performanță ai unui accelerator etalon din California, respectiv Plug and Play, fondat în 2006 de Saeed Amidi și care s-a extins în peste 35 de locații din lume (inclusiv în Europa și în Asia) și are 18 verticale de industrii de accelerare, relatează următoarele: 2.600 de startup-uri accelerate până în 2021, din care 20 au devenit unicorni precum PayPal, Dropbox, Hippo (companie cu o valoare de peste 1 miliard de dolari), care au ridicat finanțări în valoare de 9 miliarde de dolari provenite de la 500 corporații partenere, inclusiv instituții guvernamentale, și peste 300 de fonduri de venture capital care se află în ecosistemul lor. Plug and Play are și propriile vehicule de investiții în spate unde, doar în anumite cazuri, investesc în companiile accelerate sume între 50.000$ și 250.000$ în schimbul a aproximativ 5% acțiuni. De exemplu, pe verticala de sustenabilitate a accelerării startup-urilor care a fost lansată în 2019 și care s-a extins rapid în 7 locații, au fost accelerate 44 de companii care activează în această industrie și care au implementat 75 de programe pilot în care tehnologia startup-ului a fost testată și validată de corporații. 

Tot în ceea ce privește zona de eficiență a acceleratorului Plug and Play și valoarea adaugată concretă pe care o aduce startup-urilor accelerate putem aduce în discuție și transparența și multitudinea de studii de caz pe care acceleratorul le face publice pe website-ul propriu. Spre exemplu, ultimul pe care l-am citit fundamenta povestea din 2020 a unui program pilot de inovare deschisă între o corporație, Simply Energy care activează în zona de energie regenerabilă din Noua Zeelandă și care are misiunea de a scădea emisiile de dioxid de carbon și de a crea un mediu mai sustenabil, și Sapient Industries, un start-up accelerat de Plug and Play care a pus pe picioare un sistem de management inteligent al energiei care reduce cu 8-12% factura la curent a clădirilor mari.Timp de 5 luni de zile, Sapient a lucrat să își dezvolte tehnologia în așa fel încât să fie aplicată cu ușurință și în Noua Zeelandă pentru că era prima dată când scala în afara S.U.A., iar Simply Energy a studiat toate datele și studiile de caz de la Sapient și a continuat să valideze cererea de piață cu clienții lor. Acest program pilot a fost unul de succes, iar impactul lui a ajuns inclusiv asupra mediului public, întrucât la puțin timp după finalizarea lui cu Simply Energy, Autoritatea pentru Conservarea Energiei din Noua Zeelandă i-a invitat pe cei de la Sapient să facă un demo la Minister în mai, 2021.

Pe lângă performanțele reale cu impact economic, social și de mediu pe care un accelerator le poate avea cu companiile pe care le accelerează, pe lângă faptul că acceleratoarele sunt și ele afaceri care creează locuri de muncă și salarii decente (Plug and Play are peste 520 de angajați), aș vrea să mai aduc în lumină o valență a acestor generatoare de impact și anume, prin comunitățile mari și diverse pe care le dețin și pe care le țin active, acceleratoarele demonstrează că o comunitate serioasă, globală adusă la aceeași masă în momentul potrivit poate fi catalizatorul unui efect de multiplicare semnificativ. De exemplu, Elon Musk a fondat acum ceva vreme Xcom care urma să devină o platformă intermediară în industria tranzacțiilor de plată online. Desigur, Musk avea aproape totul – experiență bogată și multe idei – dar încă îi lipseau cunoștințele despre securitatea criptării. În alt colț al lumii, Max Levchyn de la Kiev cunoștea foarte bine zona de programare în criptare și avea și el o altă companie numită Confinity care a oferit acest lucru viitorului miliardar. Mai târziu i s-a dat un nume binecunoscut și anume, PayPal despre care am vorbit și mai sus. Apariția celui mai extins sistem de plată din lume a fost facilitată de fuzionarea afacerilor Musk și Levchin în acceleratorul Plug and Play. Astfel, în acceleratoare povești de acest fel sunt spuse de multe ori și sunt spuse des de toți oamenii implicați în ele (fondatorii și co-fondatorii, echipele din start-ups și din acceleratoare, investitorii) pentru că au rolul de a da mai departe (în engleză: pay it forward) și a inspira, mentora, investi și în alți oameni care pot schimba lumea. O imagine vizuală a acestui efect multiplicator este redată mai jos:

Ce sprijină acceleratoarele să aibă și acest efect multiplicator este și comunitatea partenerilor care se învârte în jurul lor, nu doar cea a startup-urilor. De exemplu, la Plug and Play pe verticala de fintech au parteneriate cu 16 din primele 20 de bănci din lume. De asemenea, au parteneriate cu cele mai mari 2 bănci japoneze, dar și cu Deutsche Bank, Santander, BNP Paribas, Credit Suisse. În plus, Saeed Amidi mai zice următorul lucru la zona de parteneriate: “Iubim și universitățile. Avem 50 de universități grozave cu care lucrăm, cum ar fi Stanford, MIT, Carnegie Mellon. Suntem foarte aproape de şcolile lor de inginerie şi de școlile de afaceri. Participăm la concursurile lor de planuri de afaceri și laboratoarele lor. O mulțime de inovații se întâmplă în laboratoarele universitare. Și acolo vine Plug and Play. Venim să le fondăm startup-urile și să le aducem finanțare și creștere suplimentară. Aș spune că cel puțin 50% din investițiile noastre sunt în antreprenori care ies pentru prima dată de la universitate.” 

În ceea ce privește criteriul de selecție, Plug and Play selectează startup-uri care au echipe definite în principiu de diversitate regională, culturală, care respiră pasiune, competența de a construi ce își propun, talentul să pivoteze și care pot îmbrățișa schimbarea pe măsura ce avansează.

Plug and Play organizează, de asemenea, programe bazate pe cohorte pentru echipele de startup-uri pe o perioadă de 12 săptămâni. Mărimea cohortei diferă oarecum, în funcție de tehnologie și verticală. Programele se concentrează pe dezvoltarea afacerii, pe structura planului de afaceri, dar și pe provocări de marketing și conectarea echipelor din startup-uri cu experți antreprenori și fonduri de investiții. Odată ce startup-urile sunt admise în accelerator, ele primesc access la infrastructură, la centrul de date de la fața locului, la evenimente de networking, mentorat, prezentări ținute de corporații și introduceri către investitori. Obținerea unei bune potriviri echipă-produs-client-investitor este o parte esențială a programelor de accelerare Plug and Play. Saeed Amidi mai spune: „După ce alegem cea mai bună echipă, cele mai bune idei, cele mai bune startup-uri, le prezentăm tuturor partenerilor noștri.”

După modelul Plug and Play, în ultimii ani au apărut multe acceleratoare de startup-uri și în Europa, sunt aproape în fiecare țară și oraș mare european și sunt considerate o parte cheie a ecosistemelor tehnologice.

InnovX-BCR este un accelerator de afaceri înființat în România în anul 2019 care s-a extins în 2021 și la nivel de Europa Centrală și de Est și care oferă servicii de educație și suport de creștere incluzivă și sustenabilă în afaceri companiilor inovatoare din România, dar și din afara ei, cu potențial de scalare. Poate un cuvânt simplu care descrie cel mai bine InnovX-BCR, pe lângă pasiunea obsesivă pentru antreprenoriat, este scalarea care în viziunea noastră a devenit mai mult decât o ambiție, este pur și simplu viitorul și voi explica în următoarele rânduri și de ce. Și noi, asemenea multora, ne-am uitat la provocările următorilor 10 ani (sociale, de mediu, economice, tehnologice, lipsa de încredere) și în 2019 când am lansat InnovX-BCR ne-am propus să nu mai existe lumea startup-urilor și a corporațiilor, a startup-urilor și a investitorilor, a startup-urilor și a universităților, public și privat, local și internațional și ceea ce am făcut în ultimii 3 ani a fost să transformăm o parte din aceste lumi în “noi” prin setarea unui cadru clar care să încurajeze educația serioasă și de calitate, disciplina, colaborarea, etica, competiția și performanța. Și am împachetat această poveste de fuziune sub InnovX-BCR, unul dintre cele mai ambițioase hub-uri regionale de inovație în antreprenoriat în care “noi”, adică 136 de startup-uri accelerate până în prezent, peste 100 de mentori si 26 de corporații și investitori parteneri, locali și internaționali, noi toți ne uităm la provocările următoarei decade și gândim, vorbim, acționăm, schimbăm, inspirăm. Fix în această ordine. Tot acest univers ne permite să contribuim împreună la atingerea ODD-urilor care s-au născut din problemele reale cu care se confruntă societățile. De ce? Pentru că nimeni nu te va plăti vreodată pentru a rezolva o problemă care nu există sau care nu contează, aceasta fiind de altfel și prima lecție pe care o învățăm împreună cu startup-urile în bootcamp-uri.

Această viziune se transformă în obiective traduse prin indicatori de performanță care sunt transpuși în acțiuni și în cele din urmă, în rezultate. În ultimii 3 ani, InnovX-BCR alături de mentorii și partenerii săi, a sprjinit educarea și scalarea a peste 470 de antreprenori organizați în echipe funcționale, cu solutii inovatoare pe care le pun pe picioare în business-uri care folosesc tehnologii emergente și care rezolvă probleme globale. Cei peste 470 de antreprenori (din care 25% sunt femei) care au finalizat bootcamp-ul acceleratorului sunt organizați în 136 de companii accelerate (împărțite pe diverse stadii de dezvoltare și anume, între 50.000 euro și 500.000 euro cifră de afaceri sau investiție, dar și între 500.000 euro și 1 milion de euro cifră de afaceri sau investiție) selectate din peste 1.600 aplicații care au fost eligibile pe criteriile cantitative ale acceleratorului. Toate cele 136 de companii au trecut prin cele 3 etape ale acceleratorului și anume, pre-accelerare, accelerare și post-accelerare. Rezultatele scalării pentru o parte din cele 136 de startup-uri sunt prezentate mai jos consolidat:

• 323 certificări pe curricule internaționale de educație și scalare produse de tehnologie precum Blue Ocean, MITx, dar și pe tehnologii specifice precum academiile oferite de UiPath, Microsoft sau Modex și 150 de evenimente de networking, din care 20% în afara României care au ajutat startup-urile să obțină următoarele:
  • 27 milioane de euro atrase sub formă de investiție de tip equity sau crowdfunding și 37 de granturi europene sau sub formă de investiții (EIC Accelerator sau granturi norvegiene), dar și diplome de excelență semnate de Comisia Europeană care le-au dat combustibil să semneze:
    • 50 de parteneriate de open innovation cu corporații din diferite industrii;
    • 95 POCs (programe pilot de testare tehnologie și validare algoritmi) cu corporații, din care 10 cu Banca Comercială Română (BCR);
    • 10 parteneriate semnate între cele 136 de startup-uri; și să creeze
    • 187 de locuri de muncă și internship-uri pentru studenți 

Am fost întrebați de multe ori de ce companii internaționale de tech aplică la InnovX-BCR, un accelerator care are sediul în România. Diana Dumitrescu, CEO InnovX-BCR și unul dintre oamenii de bază ai acceleratorului explică: ”Primul motiv ar fi acela că îşi doresc să intre pe piaţa din România, iar noi încercăm să le facilităm acest aspect o dată prin ajutorul pe servicii de deschidere a companiei lor în România, a punctului de lucru, respectiv prin partenerul nostru de comunitate Mindspace, apoi bineînţeles prin acest program de accelerare prin care îi punem în contact cu corporaţii pentru că noi în programul de accelerare aducem membri din boardul corporaţiilor din România. Ne dorim bineînţeles să atragem cât mai multe corporaţii plecând de la maparea produselor lor pe industrii şi corporaţiile aferente. Bineînţeles un alt motiv este reprezentat şi de experienţa şi practic de comunitatea InnovX-BCR care le aduce plus-valoare, ei integrându-se în această comunitate, discutând cu companiile noastre româneşti și deseori s-a întâmplat să se integreze şi nu numai atât, ci și să lucreze împreună şi să vândă produsele către aceiaşi clienţi.”

Prin urmare, InnovX-BCR nu este un simplu accelerator, ci o platformă în care partenerii au încredere unii în alții, sunt deschiși spre învățare continuă și se întăresc reciproc pentru a crea o planetă de inovare perpetuă. Este un ecosistem care favorizează concurența, gândirea disruptivă și excelența și care sprijină echipele startup-urilor să lucreze la visele lor și să le structureze, să le comercializeze și ulterior, să le scaleze. InnovX-BCR este un habitat care alimentează creșterea rapidă a companiilor existente la nivel global și dacă ar fi să desenăm acest habitat, el ar arăta cam așa:

Startup-urile se află în centrul universului nostru. Profilul cu cele mai mari șanse de a fi selectat în accelerator este definit de două criterii cantitative, respectiv căutăm cohorte care să aibă între 50.000 euro și 500.000 euro cifră de afaceri sau investiție sau între 500.000 euro și 1 milion de euro cifră de afaceri sau investiție și care contribuie la îndeplinirea a cel puțin 1 ODD și mai multe criterii calitative precum un produs care rezolvă o problemă globală și care să aibă potențial de scalare internațional, să aibă o echipă solidă în spate care să aibă capacitatea de a atrage talent, să fie deschiși spre învățare și nu în ultimul rând, să aibă capacitatea de a face schimbări, dacă acestea sunt necesare. În etapa de post-accelerare și accelerare aceștia au acces la o curriculă educațională de top de “business finance” și tehnologie, workshop-uri și mentorat individual, înclusiv de la avocați, primesc beneficii suport tehnologiei cu care operează (spre exemplu, credite cloud; în engleză: alpha benefits) și comercializare printre care și parteneriate cu companii globale de tehnologie precum Microsoft, UiPath, IBM, Oracle. În etapa de post-accelerare startup-urile își continuă scalarea prin faptul că primesc expunere locală și globală intermediată de accelerator în fața clienților și investitorilor.

Fondurile și platformele de investiții sunt de o importanță capitală pentru startup-uri. Sau, în cuvinte mai prozaice ale analistului Tapan Munroe din Silicon Valley: „Ideile implementate sunt sufletul inovației, banii sunt sângele vieții”. Accesul la investitori profesioniști (spre exemplu, Sparking Capital, Catalyst România, Fortech Investments, Impact Ventures, Eleven Ventures, Morphosis Capital, ZAS Ventures, Growceanu, RocaX, Seedblink) – adică la finanțare de tip venture capital și crowdfunding – este un alt pilon al ecosistemului InnovX-BCR. Startup-urile accelerate de InnovX-BCR au ridicat în ultimii ani 27 milioane de euro atrase sub formă de investiție de tip equity sau crowdfunding de la peste 20 de fonduri de venture capital și platforme de crowdfunding locale și internaționale.

Universitățile, mai ales cele tehnice, sunt o mină de aur pentru InnovX-BCR din perspectiva talentului, inovației și a cunoștințelor din jurul lor și nu doar din perspectiva centrelor lor de inovare care vor forma startup-urile următoare, dar și din perspectiva nevoilor studenților de a face internship-uri în startup-uri de tehnologie pentru a învăța realitatea unui astfel de domeniu, dar și nevoia companiilor accelerate de InnovX-BCR de a atrage talent în echipele lor, iar acceleratorul desenează cadrul în care astfel de matchmakings se întâmplă, inclusiv prin intermediul evenimentelor recurente pe care acceleratorul le organizează în acest scop denumite „Oportunități în carieră pentru studenți”. 

InnovX-BCR este scena principală și pentru acele corporații care își doresc să afle în premieră cele mai inovatoare și educate tehnologii. Prin intermediul acceleratorului, soluțiile și produsele startup-urilor accelerate intră în zona de open innovation a corporațiilor unde își testează, îmbunătățesc și validează produsul și ulterior, corporația îl folosește la o scară din ce în ce mai mare pentru a obține creștere și profitabilitate. Spre exemplu, prin intermediul InnovX-BCR cele mai bune startup-uri dintr-o cohortă au acces la membrii de board ai unor corporații precum EY, Globalworth, Colliers, Vodafone, Affidea. Prima întâlnire dintre un start-up accelerat și o corporație are loc imediat după absolvirea bootcamp-ului de pre-accelerare în cadrul unui eveniment unic care se cheamă Elevator Pitch care presupune ca startup-ul să își poată descrie produsul fulger și să îl explice în așa fel încât oricine îl poate înțelege într-un minut în liftul din clădirea Băncii Comerciale Române, adică mai exact ce face produsul, pentru cine e, de ce e nevoie de așa ceva, cum se implementează. De exemplu, la ultimul Elevator Pitch, Paul Muntean, Fondator & CEO la GuidefAI a spus în felul următor în lift în 60 de secunde:”oamenii nu citesc instrucțiuni ceea ce îi împiedică să înteleagă un produs, iar brand-urilor le e greu să stea în legatură cu clienții lor după ce aceștia au cumpărat produsul, așa că noi am creat o platformă pentru a ajuta brand-urile să își transforme instrucțiunile în super experiențe digitale. Cum facem asta? Simplu: brand-urile generează un cod QR pe instrucțiuni pe care îl pun pe produs, iar clientul îl scanează. De ce e important? Pentru că brand-urile caută experiențe digitale cât mai bune pentru clienți, iar instrucțiunile pe hârtie vor dispărea.” 

Acum, Elevator Pitch la InnovX-BCR nu e un simplu copy-paste al conceptului clasic, ci este adaptat la nevoia startup-urilor de testare/scalare și la nevoia corporațiilor de open innovation și are 2 scopuri principale de aproape 4 ani de când există:

• Imagine/expunere pentru cele mai bune 10 startups dintr-o cohortă, adică cei care și-au îndeplinit cu disciplină și seriozitate obiectivele programului de pre-accelerare. Startup-urile muncesc mult ca să ajungă la Elevator Pitch, cei 10 de la ediția din 2022 au fost selectați din peste 70 de aplicații eligible, votați de peste 10 membri ai juriului InnovX-BCR, au intrat 14 în pre-accelerare și au terminat aceștia 10. Acest eveniment este foarte mediatizat, întrucât ne dorim ca toată piața să afle de cei 10 pentru că nu întâmplător ei ajung în liftul Băncii Comerciale Române; și
• Scopul unde investim de fapt cele mai multe resurse, dar nu este atât de vizibil în public, este acela de a înlesni acele programe pilot între startup-uri și corporații, de a-și valida soluțiile în mediu de test real având în vedere că cele mai multe produse sunt în stadiul de Technology Readiness Level 6 (în română: nivelul la care se află tehnologia) unde tehnologia are nevoie să fie demonstrată și startup-urile au nevoie să câștige încrederea corporațiilor drept ancore de scalare pe mai departe. Cred că mai este important de menționat faptul că inclusiv aceste corporații care participă la Elevator Pitch, care ascultă prezentările din lift și care adresează întrebări, sunt selectate în urma unei mapări clare între nevoia lor de open innovation și produsul startup-ului. De exemplu, la ultimul Elevator Pitch motivul pentru care Microsoft a fost acolo a fost pentru ca startup-ul Prime Dash are nevoie de scalare globală, sau motivul pentru care DLA Piper a fost prezent a fost pentru că în lift a pitch-uit Quick Legal, un marketplace online pentru servicii juridice fondat de 3 femei cu o experiență cumulată de peste 20 de ani în servicii juridice. Sau motivul pentru care Veranda Mall a participat la Elevator Pitch a fost pentru că un alt start-up care și-a prezentat produsul în lift, Qpick, a dezvoltat o soluție de tip portofel electronic ce aduce mai aproape consumatorii și magazinele fizice din proximitatea lor.

Prin urmare, Elevator Pitch la InnovX-BCR nu este un simplu show, ci urmărește să expună startup-urile care au avut cele mai bune rezultate în bootcamp și să le ofere mediul potrivit și relevant prin care tehnologia lor să fie dezvoltată, algoritmii să fie validați, tehnologia de machine learning să fie hrănită cu input de date. Rezultatele Elevator Pitch se anunță la Demo Day, scena principală a acceleratorului, unde sunt premiate startup-urile care demarează acele programe pilot de testare a tehnologiei cu o corporație sau care primesc investiție. Pentru că timpul între Elevator Pitch și Demo Day este relativ scurt (doar o lună), pentru definitivarea câștigătorilor sunt acceptate și scrisori de intenție, de la corporații sau de la investitori. 

InnovX-BCR Demo Day marchează marea finală a bootcamp-ului de pregătire, adică faza de post-accelerare a programului. Cei 10 absolvenți vor sta pe o scenă principală, atât în fața juriului, cât și sub privirile a peste 100 de participanți aflați în audiență. Startup-urile trebuie să își prezinte produsul și soluția. De asemenea, echipa principală InnovX-BCR prezintă toate eforturile și munca startup-urilor din perioada de pre-accelerare și arată concret cum și-a îndeplinit fiecare indicatorii de performanță ai bootcamp-ului. De exemplu, la Demo Day organizat în 2021, startup-ul Fagura a reușit ca într-un timp record de doar 6 saptămâni cât durează bootcamp-ul să atragă 3 clienți noi, 2 membri de board, 3 investitori, 3 colegi noi în echipă și un partener de tehnologie. Aceștia sunt de altfel și cei mai importanți indicatori de performanță ai acceleratorului InnovX-BCR care reflectă de altfel și întelegerea noastră asupra ceea ce presupune un program de accelerare. Mai jos sunt prezentate și rezultatele altor startup-uri absolvente și anume:

Un alt exemplu este cel de la evenimentul Demo Day care a avut loc în luna iunie, 2022 unde valoarea totală a premiilor oferite în cadrul evenimentului a fost de peste 100.000 de euro, fiind oferite de InnovX-BCR și partenerii programului, respectiv Microsoft, DLA Piper, Mindspace, IBM, Veranda Mall, Colliers și Fortech. Cele trei business-uri care i-au impresionat cel mai mult pe jurați (din cele 10 care au ajuns aici) au fost: Synaptiq.io, un start-up care reduce timpul de analiză al imaginilor medicale în tratamentul cancerului, Prime Dash, o platformă ce oferă companiilor şi instituţiilor soluţii financiare inovative bazate pe Machine Learning şi Artificial Intelligence, şi Quick Legal, un start-up de tip marketplace ce aduce în acelaşi loc cererea şi oferta de consultanţă în domeniul legislativ. În plus, cei trei câștigători au primit premii formate din pachete Platinum, Gold și Silver, care le permit participarea la Startup Grind Global Conference 2023, din Silicon Valley, stand de prezentare și acoperirea costurilor pentru cazare și bilete de avion care le va permite continuarea scalării prin atragerea de clienți și investitori. 

Pe lângă Elevator Pitch și Demo Day (4 evenimente de acest fel pe an organizate special de InnovX-BCR pentru a promova cele mai bune 10 startup-uri dintr-o cohortă), platforma acceleratorului InnovX-BCR oferă acces în perioada de post-accelerare celor mai bune companii dintr-o cohortă către numeroase evenimente și network relevant, atât pe plan local, cât și global, care sunt utile în scalarea afacerii prin conectarea cu potențiali clienți, investitori, dar și cu companii similare. Toate aceste lucruri sunt posibile și printr-un dialog deschis și în colaborare cu Ambasade și diferite Camere de Comerț. În ultimii 3 ani de zile, companiile accelerate de InnovX-BCR au participat la 150 de evenimente de networking, din care 20% și în afara României precum:

• Europa: Conferința Startup Grind Londra, UK Elite Day Borsa Italiana în Milano, Italia, VR Days în Amsterdam, Olanda, CEE Accelerators Summit în Warsaw, Polonia, Wolves Summit Conference 2021 în Wroclaw, Polonia 
• Euro-Asia: Conferința StartupGrind Europa-Asia Connect în Tbilisi, Georgia, Conferința OurCrowd în Jerusalem, Israel, Conferința London Stock Exchange în Tel Aviv, Jerusalem (2019/2020)
• USA: Conferința Startup Grind Global Silicon Valley, California (2020)

Nu în cele din urmă, la InnovX-BCR Guvernul joacă un rol foarte important pentru că la urma urmei, până Statul nu cumpără soluții care folosesc tehnologii emergente nu vom putea spune că avem campioni în adevăratul sens al cuvântului. Un Guvern care sprijină și crede într-o economie de startup-uri inovatoare, care setează regulile ca toate aceste lucruri să se întâmple și care susține prezența unui sistem-suport sănătos, competitiv și performant de incubatoare, acceleratoare, consultanți juridici și mentori este primordial, motiv pentru care reprezentanți ai instituțiilor Statului sunt mereu prezenți la cele mai importante evenimente ale acceleratorului, fie că sunt organizate în România, fie în afara ei. Spre exemplu, Mihaela Toader, County Manager în cadrul Consiliului Județean Ilfov și fost-ministru al Fondurilor Europene care a participat și în cadrul conferinței Wolves Summit din Wroclaw, Polonia (2021) a spus despre InnovX-BCR că reprezintă unul dintre cele mai bune exemple de inovație în business care ajută startup-urile să inoveze și că este important “să putem continua această călătorie împreună”.

Studii de caz din InnovX-BCR

Să luăm spre exemplu KFactory, o platformă de Industrie 4.0 SaaS (Software as a Service) care a finalizat acceleratorul în 2019 și care se ocupă de automatizarea proceselor de business pentru industria producătoare, sprijinind creșterea performanței unei companii și reducerea amprentei de carbon. Concret, KFactory integrează tehnologii precum IoT și Machine Learning în procesul de fabricație și transformă un proces clasic într-un process nou prin care echipamentele industriale, comenzile, operatorii și departamentele de asistență sunt actori într-un process digital foarte bine orchestrat. KFactory este primul start-up de Industrie 4.0 din România, iar direcțiile sale principale de inovare vizează optimizarea proceselor operaționale, sustenabilitatea și educația digitală. KFactory este acum prezent atât în România, cât și internațional, în Portugalia, Germania și Statele Unite, în strategia de dezvoltare pe termen scurt avându-se în vedere creșterea prezenței internaționale. 

De-a lungul timpului, am stat de multe ori de vorbă cu Vlad Cazan, Co-fondator KFactory. În continuare voi reda câteva din spusele lui despre experiența sa și a echipei sale în cadrul InnovX-BCR: “Am aplicat la InnovX-BCR în anul 2019 și am fost în prima cohortă de startup-uri din cadrul acestui program. În prealabil am mai participat la acceleratoare, dar acesta a fost primul accelerator cu program intensiv și cu o structură și obiective clare desfășurat pe durata a 6 luni. Fiind primul accelerator cu program intensiv din țară la care am participat, nu am știut exact la ce să ne așteptăm, dar pe parcursul programului am înțeles că este foarte bine structurat și că ne oferă mentoring și workshop-uri pe aproape toate temele de interes pentru un start-up aflat în perioada de pre-seed, așa cum era și KFactory la momentul respectiv. În cadrul programului a fost organizată participarea la Startup Grind Londra. A fost primul eveniment cu expunere internațională la care am participat cu stand și am avut șansa să cunoaștem startup-uri din afara țării și investitori. Un alt moment important și unic pentru noi a fost Elevator Pitch. Cunoșteam conceptul și am tot vorbit despre el, dar echipa InnovX-BCR a avut ideea de a ne pune în situația de a susține un Elevator Pitch real de 60 de secunde chiar într-un lift. Apoi ne-a surprins din nou oferindu-ne, dupa cele 60 de secunde de pitch, ocazia să cunoaștem board-ul BCR și să explicăm ce facem noi la KFactory. Este o ocazie unică să întâlnești board-ul celei mai puternice bănci din România. Un alt element foarte important este networking-ul din timpul programului și conexiunea cu alte startup-uri, consultanți și potențiali investitori. De exemplu, unul dintre co-fondatorii unui startup care a participat în program (Product Lead) ne-a pus în legătură cu VC-ul de la care am ridicat prima finanțare. Așa am avut ocazia să discutăm cu Sparking Capital, partener InnovX-BCR, care a devenit lead investor în prima noastră rundă de investiție. Mentorship-ul primit în program a fost un alt element valoros pentru noi. Am întâlnit echipa BCR care ne-a povestit despre marketing, go-to-market, despre cum se scriu proiectele pentru accesarea de fonduri, despre modul în care trebuie să te prezinți în fața VC-urilor. Cea mai interesantă și importantă întâlnire pentru mine a fost întâlnirea cu CEO-ul BCR, Sergiu Manea. Am întâlnit un lider care m-a surprins prin modul în care vede lucrurile și care ne-a povestit ce înseamnă să conduci una dintre cele mai mari bănci din România. Cred că este o ocazie unică pentru fondatorii unui start-up și am profitat de această ocazie pentru a discuta deschis cu Sergiu despre diverse aspecte legate de business, piață și tech în general.”

În vara anului 2020, KFactory a închis prima rundă de investiții în valoare de 225.000 euro. A fost o rundă de investiții mixtă: business angels, crowdfunding prin SeedBlink, și Sparking Capital ca lead investor, ambii parteneri ai InnovX-BCR. Au fost cel de-al zecelea start-up finanțat prin SeedBlink și primul start-up finanțat de Industrie 4.0 din România. În România nu avem un ecosistem de startup-uri de Industrie 4.0 și pentru KFactory a fost dificil să demonstreze că există potențial în direcția aceasta. Industria de producție este din ce în ce mai prezentă și avem un număr mare de companii multinaționale și de fabrici cu acționariat local care au nevoie de digitalizare. “Prin programe de accelerare precum InnovX-BCR am reușit să ne facem cunoscuți și să stârnim interesul managerilor de fabrici din țara noastră față de digitalizare. Astfel am reușit să ne creștem de 5 ori baza de clienți din 2020 pâna la începutul anului 2022. A fost o perioadă foarte dificilă pentru toate industriile, dar deschiderea față de digitalizare este din ce în ce mai mare”, a mai adăugat Vlad. Un alt element important este că prin InnovX-BCR, KFactory a reușit să atragă atenția asupra startup-urilor de acest tip și asupra inovației aduse de acestea. „În România startup-urile nu formează încă un ecosistem așa puternic și este nevoie de programe precum InnovX-BCR pentru a pune mai multă lumină pe modul în care un start-up poate genera valoare incluzivă și sustenabilă într-o anumită industrie prin inovație. Este nevoie să explicăm mai clar de ce companiile locale sau multinaționale, dar si instituțiile Statului trebuie să se uite mai atent la startup-uri și să adopte cât mai rapid inovația generată de acestea, contribuind astfel și la atingerea ODD-urilor”.  

La sfârșitul anului 2021, KFactory a marcat un alt moment important și anume lansarea conceptului de Ingineri Virtuali. Această nouă componentă a platformei KFactory este dezvoltată în parteneriat cu Microsoft (partener InnovX-BCR), Druid și UiPath (partener InnovX-BCR). Platforma Druid este folosită pentru a pregăti inginerii virtuali specializați în producție, iar tehnologia UiPath ajută la extragerea datelor necesare din diverse surse digitale. Comunicarea standard dintre personal și inginerii virtuali se face prin Microsoft Teams. “Rezultatele obținute în cei 2 ani ne-au pregătit pentru a doua rundă de finanțare care a fost închisă la începutul anului 2022. În această rundă de seed am fost finanțați cu 600.000 Euro, iar lead investor a fost Fortech Investments, parteneri și ei ai platformei InnovX-BCR”. Acest fond de investiții este nou creat și este primul corporate VC din România. În cadrul rundei a participat și Sparking împreună cu SIF Transilvania. Prin participarea în runda de finanțare a SIF Transilvania, KFactory a marcat o altă premieră în România și anume faptul că un start-up a fost finanțat de un fond de investiții de tip private equity. 

După finalizarea programului de accelerare, InnovX-BCR a continuat să îi sprijine prin promovarea către clienți și potențiali investitori. Am organizat împreună workshop-uri dedicate digitalizării în fabrici și am fost invitați să facem parte din campania IQDigital dedicată acestui subiect. “Continuăm să dezvoltăm idei și produse împreună cu echipa BCR, produse care susțin adopția de tehnologie în cadrul companiilor de producție și care asigură resursele financiare necesare unui astfel de proces de transformare digitală” a închis Vlad.  

Mai concret, Kfactory are în plan dezvoltarea conceptul de Inginer Virtual Verde (Green Virtual Engineer) care utilizează inteligența artificială și tehnologia de tip chatbot pentru a identifica, calcula, monitoriza și educa angajații cu privire la sursele de amprentă de carbon din cadrul fabricii. Spre deosebire de soluțiile teoretice actuale bazate pe algoritmi, Inginerul Virtual Verde este conectat direct la procesele din fabrică, oferind monitorizarea și raportarea în timp real a emisiilor de CO2 cu o acuratețe de peste 95%. “Soluția noastră recomandă managerilor cel mai bune practici de reducere a emisiilor, ajutând la optimizarea proceselor operaționale și din acest punct de vedere” a spus Vlad. Inginerul Virtual Verde va fi disponibil pentru toate companiile care au în plan implementarea acțiunilor de monitorizare și reducere a emisiilor de carbon și poluare și care își propun să contribuie la ODD 13 – Acțiune climatică care urmărește reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră, prioritizarea unei economii decuplată de carbon care să asigure o calitate bună a vieții cetățenilor și promovarea conștientizării situației actuale. De asemenea, conceptul este aliniat cu programul UE „Fit for 55”, program  ce vizează reducerea amprentei de carbon cu 55% până în 2030.

Mergem mai departe cu Adservio, o platformă educațională completă care ajută școlile (licee, școli și grădinițe) să devină mai eficiente și să le ofere elevilor o educație de calitate, prin digitalizare. Concret, Adservio le oferă școlilor un singur instrument pentru gestionarea proceselor educaționale și de management. De exemplu, catalogul digital, comunicarea școală – elevi- părinți – primărie – ISJ sau automatizarea sarcinilor administrative. Astfel, școlile reduc birocrația, profesorii au mai mult timp pentru procesul de învățare, părinții sunt mai implicați în viața școlii, iar elevii au parte de un context adaptat stilului lor de învățare digital.Totodată, managerii școlilor au o viziune în tip real asupra tuturor activităților și pot fi mai agili. Ei au la dispoziție date în timp real și astfel pot acționa din timp pentru a preveni situații mai puțin dorite (ex. corigență, absenteism ridicat etc.). Adservio a fost acceptat în InnovX-BCR în octombrie 2020 și are o experiență de 14 ani în tehnologii educaționale, iar astăzi platforma este folosită în aproximativ 1.150 de școli publice și private, din mediul urban și rural, din toată țara. Compania a obținut de curând o finanțare de 2 milioane de euro de la Catalyst România (partener InnovX-BCR) care va fi utilizată pentru extinderea internațională, integrarea de noi tehnologii și funcționalități și atragerea de talente care să susțină creșterea accelerată. Când i-am întrebat care a fost cel mai relevant lucru pentru ei din experiența InnovX-BCR mi-au răspuns: „E ușor să fii diferit, e greu să fii mai bun” – acesta a fost primul „aha” din bootcamp-ul InnovX-BCR.  Ne-am dat seama că este important nu doar să ne concentrăm pe diferențiere, ci și pe modalitatea de a oferi o calitate vizibil superioară față de concurență. Metodele de strategie cu ajutorul instrumentelor Blue Ocean Strategy și Disciplined Entrepreneurship ne-au oferit contextul de a ne așeza la masă, de a reflecta mai serios la profilul clienților și la ce ne dorim să devenim. Din analiza piețelor potențiale de tip ”Blue Ocean” a reieșit că ne-am putea orienta și către zona universităților sau cea a companiilor care să sponsorizeze școlile cu posibilități financiare inexistente sau limitate. Am înaintat mai încet în dezvoltarea unui produs pentru universități, deoarece adaptarea produsului existent la această nouă piață presupunea resurse suplimentare. În acest moment (iunie 2022) avem o echipă care lucrează la dezvoltarea produsului, iar lansarea este prevăzută pentru începutul anului universitar. O altă oportunitate a fost aceea de a ne redefini principalele beneficii pe care să le utilizăm în discursurile de Sales & Marketing.  Astfel, am ajuns la concluzia că, pentru managerii școlilor, eficiența (prin reducerea timpului destinat sarcinilor administrative) și confortul de a avea o singură platformă pentru toate nevoile, sunt cele mai importante avantaje. Ne-am revizuit toate materialele de marketing în consecință. În ceea ce privește clienții existenți, discuțiile cu experții din bootcamp ne-au determinat să lansăm o campanie de recomandare. Știam că cei mai buni oameni de sales sunt clienții actuali, dar aveam doar discuții punctuale cu anumiți clienți, nu o strategie. Acum, această campanie este constantă și deja avem primele rezultate. InnovX-BCR a fost impulsul și pentru o acțiune de fidelizare a clienților. În fiecare an, recompensăm școlile cele mai active prin vizibilitate în Social Media și în presă și prin plăcuțe de recunoaștere, pe care le afișează în loc vizibil. Înainte de InnovX-BCR nu aveam o cultură organizațională clară pentru toată echipa. După InnovX-BCR am luat-o de la zero. Împreună cu team-liderii am redefinit viziunea, misiunea și valorile, precum și o strategie prin care acestea să fie „trăite”. Apoi ne-am consultat cu întreaga echipă și am ajuns la versiunea finală. Tot la InnovX-BCR am înțeles mai bine ce presupune pentru noi legislația cu privire la protecția datelor cu caracter personal. Ne-am data seama unde mai este nevoie să lucrăm și, împreună cu un avocat, ne-am asigurat că suntem la zi cu legislația din domeniu”. 

Alexandru Holicov, Fondator și CEO Adservio împreuna cu Anamaria Boghean, Business Communication Officer la Adservio mi-au mai spus că exercițiul de pitch de la finalul bootcamp-ului a fost foarte util pentru că i-a pus în situația de a se antrena pentru runda de investiții pe care o pregăteau. Au avut parte de mentorat din partea unui expert internațional, ceea ce a contat mult. Ei au mai spus că “Investiția în InnovX-BCR a fost o decizie foarte bună. Am investit efort și zile de pregătire, dar a meritat. Recomandăm experiența oricărei companii care simte nevoia de mai multă claritate, de perspective noi, de momente ”aha”. Ne bucurăm că, pe lângă know-how și acțiunile inițiate, ne-am întors cu locul 3 și cu premiul special UiPath. În plus, am avut oportunitatea de a participa la Startup Grind Europe-Asia unde am fost printre finaliști”. 

De asemenea, pentru Adservio InnovX-BCR a fost contextul în care să fie provocați de către mentori. Toți experții cu care au discutat au venit cu întrebări, și mai multe întrebări, sugestii și o deschidere pentru care ei spun că sunt recunoscători. Mai ales că în acest fel au aflat mai multe despre programul de educație financiară al BCR și – pentru că educația ne unește așa cum foarte frumos mi-au spus ei odată – am decis să organizăm împreună, Adservio și BCR un atelier de educație financiară pentru profesori. “De ceva vreme ne uităm la companii împreună cu care să sprijinim școlile din medii defavorizate în procesul de digitalizare. BCR a fost prima companie căreia i-am prezentat ideea și care a zis cu încredere „da”. Astfel, peste 40 de școli folosesc platforma Adservio, iar 16.250 de elevi și 1.500 de profesori beneficiază de oportunități precum resurse de educație financiară sau concursuri pentru elevi. Sincer, nu toate școlile au rămas în proiect. Lipsa lor de implicare și de motivație ne-a determinat să le înlocuim cu alte școli mai interesate să le ofere elevilor aceleași șanse la o educație de calitate pe care o au colegii lor din mediul urban. După 6 luni, majoritatea școlilor declară că absenteismul a scăzut cu 0-5% și că mediile au crescut cu 0,5 – 1 punct. În cazul școlilor care se confruntă cu abandon școlar, rata acestuia a scăzut cu până la 5%. Desigur că există și alte intervenții în aceste școli, dar Adservio are un impact semnificativ în îmbunătățirea performanței educaționale și de management”. Și am reușit să luăm și un feedback de la unul din beneficiarii acestei implementări: ”Școala s-a schimbat în bine. Până când am început implementarea Adservio, profesorii desfășurau activitatea didactică fiecare cum puteau: Whatsapp, grupuri de Messenger, Google Classroom. După implementarea platformei Adservio, pentru profesori a fost mai ușor. Numărul absențelor a scăzut și pentru mine a fost un lucru extraordinar” spune doamna Liliana Carp, directoare la Liceul Teoretic Lascar Rosetti din Răducăneni, Iași. 

Nu în ultimul rând, prin proiectul „Educație digitală pentru școala rurală”, au fost atinse ODD 4 Educație de calitate – țintele 4.2 și 4.4. Astfel, mii de elevi din zone defavorizate au acces la un mediu de învățare digital și devin mai pregătiți pentru etapa următoare de școlarizare și pentru primul loc de muncă. Utilizarea platformei Adservio presupune și dezvoltarea abilităților digitale (atât pentru elevi, cât și pentru profesori), ceea ce contribuie la reducerea decalajului urban-rural în ceea ce privește accesul la o educație de calitate, întrucât este cunoscut faptul că România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește educația financiară. În plus, cu ajutorul resurselor și atelierelor de educație financiară pentru elevi, profesori și părinți, crește gradul de responsabilitate financiară la nivel național.

Un alt exemplu care reflectă scalarea unui start-up este Jobful care a intrat în InnovX-BCR în 2020 cu o soluție de recrutare ce folosește conceptul de gamificare pentru a adresa și educa talentul și motivația profesioniștilor în raport cu procesul de business al angajatorilor. Ei aveau deja un produs pe care îl lansaseră în 2018 după ce fusese pilotat cu succes alături de Microsoft cu un an înainte. Printre alte funcționalități menite să îmbunătățească experiența candidaților, platforma oferă suport pentru cursuri online (e-learning), sistem de provocări pentru testare, premii pentru cei mai activi candidați și recomandări de job-uri folosind un algoritm de inteligență artificială. Pentru echipele de recrutare, soluția oferă liste scurte cu candidații care completează cursuri, rezolvă provocări sau se potrivesc rolurilor deschise. Nu în ultimul rând, platforma pune la dispoziție diferite modele pentru managementul procesului de recrutare precum Kanban, fluxuri automate de e-mail sau rapoarte inteligente.

Participarea în cadrul InnovX-BCR a avut loc în paralel cu o perioada de criză generată de pandemia Covid-19. La acel moment, Jobful pivota modelul de business din Business to Business to Consumer (B2B2C) în Business to Business (B2B2). Astfel, valoarea propusă în piață se schimba din oferirea accesului la candidați către angajatori în oferirea tehnologiei pentru optimizarea proceselor de recrutare ale angajatorilor. „Momentele noastre de “aha” din accelerator au fost legate de definirea propunerii de valoare (value proposition), dezvoltând definiția și impactul pe care il propuneam în piață. Tot în cadrul bootcamp-ului am schimbat multe abordări tactice în direcții sistemice pe care să le putem scala și îmbunătăți. De asemenea, componenta de tehnologie a fost direct impactată schimbând în cadrul infrastructurii de cloud Microsoft și arhitectura soluției, pentru a adresa aceeași nevoie de scalabilitate.”a spus Mihai Cepoi, Fondator și CEO Jobful.

După finalizarea programului de accelerare InnovX-BCR și intrarea în post-accelerare, Jobful și-a îndreptat atenția asupra stabilității financiare în contextul menționat și de criza epidemiologică. “Așa am decis să lansăm o rundă de finanțare de tip crowdfunding pe platforma SeedBlink, parteneri InnovX-BCR, reușind să atragem 53 de investitori și 250.000 de euro. ” a mai spus Mihai.

În martie 2022, ca urmare a războiului declanșat împotriva Ucrainei de către Rusia, Jobful a lansat un alt nou parteneriat, de această dată chiar cu acceleratorul InnovX-BCR unde am decis să punem la dispoziția oamenilor care fugeau din calea războiului tehnologia Jobful. Așa a luat naștere proiectul umanitar jobs4ukr.com implementat și lansat în mai puțin de o săptămână, scopul acestuia fiind de a reuni angajatori din întreaga lume și ucraineni în scopul angajării, întrucât am considerat că locurile de muncă sunt cele care le vor oferi acestor oameni sustenabilitate pe termen lung, fiind considerate și cele mai rapide și facile modalități de integrare a refugiaților în societate. În primele patru luni de la lansare, proiectul a strâns peste 4.000 de refugiați, 1.700 de angajatori din 40 de țări și 20 de voluntari ce continuă să susțină această cauză si să contribuie la impactul pozitiv al acesteia. Inițiativa a atras noi colaborări și parteneriate precum IOM (International Organization for Migration), EBRD (European Bank of Reconstruction and Development) sau UNHCR (United Nations High Commissioner for Refugees), proiectul vizând și aducerea unei contribuții semnificative la ODD 8 – Muncă decentă și creștere economică.

Scalarea lor nu s-a oprit aici, întrucât soluția Jobful vizează organizațiile medii, mari și foarte mari. În cadrul organizațiilor foarte mari modelul presupune un proiect pilot inițial urmat de o implementare la scară largă. Un astfel de proiect pilot de succes a fost livrat și în colaborare cu BCR, de această dată, vizând cu prioritate recrutarea în cadrul programului de internship IT Academy BCR. Implementarea acestui proiect a durat aproximativ două saptamâni având ca scop optimizarea proceselor de recrutare, inclusiv testarea candidaților, comunicarea activă și programarea la interviu, dar și construirea pe termen mediu și lung a unei comunități de profesioniști. “Rezultatele acestui proiect au fost remarcabile, reușind să atragă peste 600 de candidați în cadrul platformei. Aceștia au susținut peste 850 de teste pe subiecte precum front end, Java, SQL sau networking, corectate în paralel de peste 30 de profesioniști din cadrul BCR în aproximativ o saptămână. Pentru a elimina orice potențială influență în procesul de selecție și a susține egalitatea de șanse, profilele candidaților au fost anonimizate. Ca urmare a proiectului pilot desfășurat pe acest program împreună cu BCR, evaluăm în prezent extinderea soluției pentru a construi și crește o comunitate de profesioniști interesați de un următor pas în cariera în cadrul BCR.” a închis Mihai.

Spuneam în rândurile anterioare că rolul unui accelerator este de a asigura scalarea rapidă a unei companii sau de a îi fundamenta o potențială pivotare sau chiar un potențial eșec. Dar ce start-up vorbește despre cum a eșuat? Sau ce accelerator relatează ce nu a scalat? La InnovX-BCR acceptarea schimbărilor de plan radicale sau a eșecului face parte din cultura antreprenorială care guvernează acceleratorul și are mai multe raționamente în spate: să ai curaj să vorbești deschis și sincer și despre ce nu îți iese denotă o foarte mare încredere de sine și la InnovX-BCR credem că oamenii care au încredere în ei au cele mai mari șanse să scaleze. De asemenea, pornirile eșuate sunt experiențe de învățare semnificativă, de aceea inclusiv la scoringul de acceptare în accelerator sau chiar la investiție sunt favorizați antreprenorii care au avut experiențe anterioare de pivotare sau eșec și nu am să ascund nici faptul că noi în accelerator am învățat mult mai multe din ce nu am reușit, nu din ce am reușit. Acum desigur, eșecul rămâne un eveniment dureros, însă în InnovX-BCR nu sărbătorim eșecul, ci învățarea. Și mai credem că încurajarea și susținerea diseminării acestor povești de învățare cad în sarcina și responsabilitatea acceleratoarelor, întrucât contribuie și la acel efect multiplicator de a inspira, mentora, investi și în alți oameni care pot schimba lumea, care poate acum nu au treabă nici cu antreprenoriatul, nici cu tehnologia, nici cu acceleratoarele, dar aud sau citesc aceste povești și decid să facă o carieră din asta.

O astfel de poveste din InnovX-BCR este despre un start-up care a intrat în accelerator în 2021 cu un produs de inovație în domeniul identității digitale, iar la finalul perioadei de bootcamp echipa a decis de comun acord să nu mai continue împreună, însă niciunul dintre ei nu a renunțat la antreprenoriat, ci fiecare și-a făcut câte un alt start-up cu care încearcă acum să scaleze, să aibă impact, să cucerească lumea. Unul din aceste startup-uri care s-a format după bootcamp-ul InnovX-BCR este Verio condus de Cristian și Catălin Talle, cu o echipă de 12 oameni și care are azi sediul în București și prezență în Canada. Când l-am întrebat pe Cătălin cum i s-a părut experiența din accelerator a spus următoarele: “A fost foarte interesantă experiența InnovX-BCR, eu nu mai participasem la un astfel de program și la vremea aceea eram mai mult conectat la partea de business și făceam lucruri foarte specifice meseriei mele pe zona creativă unde aveam cea mai mare experiență. Adică mă ocupam mai mult de gestionarea de proiecte și partea creativă, așa că o lăsasem mai moale cu tot ce înseamnă zona de antreprenoriat mai holistic. Trecând prin program, am reușit să îmi clarific și să îmi organizez foarte bine un mod 360 de a privi lucrurile și chiar de a le și face. Am învățat foarte multe lucruri care m-au ajutat după să trec la un alt nivel, la nivelul la care suntem azi. Recunosc că a fost foarte dificil să livrez în bootcamp pentru că a fost unul realmente intensiv, mai ales că în acea perioada am continuat să mă ocup și de lucrurile pe care le făceam până să intru în accelerator, a trebuit să fiu prezent zi de zi și să lucrez și să învăț lucruri noi. În același timp, eu eram cel din spate care asimila această zona de identitate digitală care nu era neaparat apanajul meu. Eu am venit cumva din urmă ca să pot să fac prezentările și să creez o imagine, așa cum ne ghidau mentorii și metodologia InnovX-BCR. A fost o luptă pe mai multe planuri care m-a solicitat foarte mult. A fost mult stres, dar am reușit să trec prin asta și eu zic că am învățat foarte multe lucruri și am căpătat încredere că pot face lucrurile din ce în ce mai bine și cu cât mai mult sens. Faptul că am primit o directivă și toată această metodologie pe care am învățat-o la InnovX-BCR și care a născut discuții serioase și grele în interiorul echipei noastre ne-au ajutat într-un final să spunem ca am ieșit câștigători pentru că doar așa am ajuns în faza actuală cu care eu mă simt mult mai împlinit”. Cristian a relatat și el experiența InnovX-BCR cam în același asentiment cu Cătălin: “In bootcamp am descoperit ca ai nevoie de o doză de masochism pentru a reuși, in sensul că dacă nu simți durere e destul de greu să te ridici deasupra a ceea ce te ține în loc. Acest bootcamp a avut niște implicații foarte mari pentru mine, ce am învățat acolo a fost de neprețuit. Ce am învățat în bootcamp am aplicat nu doar în Verio, noul nostru start-up, ci și în cadrul altei companii care ne este și client azi, adică la Bullet ID, o soluție completă pentru supply chain de muniție cu implicații majore în multe privințe, care poate oferi de exemplu în câteva secunde istoricul complet al unui cartuș găsit la locul faptei, folosind un simplu telefon mobil. Toată această experiență în accelerator te ajută să scapi de trac și de emoții și să te concentrezi pe ce are substanță. Și așa ne-am dat seama că nu toată echipa vede în același fel lucrurile care contribuie la scalarea startup-ului nostru și am înțeles și că acest lucru este perfect normal, suntem cu toții diferiți, însă adaptarea din mers a făcut ca dinamica dintre noi să aibă fluctuații majore. Din momentul în care am intrat în accelerator și am început discuții foarte aplicate, lucrurile au început să fie divergente. Eu, trăind în altă lume într-un fel, veneam cu o perspectivă care nu avea cum să fie vizibilă nici din afara spațiului de tehnologie, nici în spațiul românesc. Astfel, am început să avem viziuni diferite, strategic vorbind referitor la cum ar trebui să ne dezvoltăm, pe cine trebuie să luăm partener etc. și asta a dus în cele din urmă, cu acordul tuturor, a destrămării echipei și cred că suntem cu toții recunoscători că acest lucru s-a întâmplat înainte să ajungem în piață și poate să creăm dezamăgire”. „Acum suntem încărcați cu mai multă maturitate, expertiză și reziliență pentru a folosi divergențele într-un mod benefic, pentru a ne alinia pe o traiectorie solidă, iar succesul să vină gradual.” a mai adăugat Cătălin. 

În zona de networking, cei 2 antreprenori au mai povestit că în cadrul acceleratorului au avut ocazia să îi cunoască pe cei de la Modex, împreună cu care intenționează să lanseze cât de curând o soluție nouă în urma unui parteneriat deja semnat, dar și cu câteva fonduri de investiții cu care au început un dialog. La câteva luni după stabilirea parteneriatului cu Modex, Verio e deja implicat în proiecte cu impact în sectorul guvernamental în afara României. “În România am început să formăm o echipa de dezvoltare de business și, odată ce a apărut Bullet ID, ne-am concentrat toate resursele pe acest parteneriat. În foarte scurt timp, mai mulți jucători globali din zona identificării digitale au devenit interesați de ceea ce facem noi pentru că am oferit un caz real de utilizare a noii tehnologii. Acum suntem foarte aproape să semnăm primele contracte de implementare în cele două Americi. Focusul nostru este pe a stabili parteneriate durabile cu organizații care au un cuvânt de spus în următorii ani”. 

Cred că cea mai importantă lecție pe care am învățat-o împreună cu ei în accelerator, pe lângă faptul că o echipă funcțională e mai importantă decât un produs funcțional, a fost cât de multă muncă trebuie să depui pentru a articula și a clarifica în mintea cuiva beneficiile unei tehnologii care este clar aici pentru noi, dar care nu este încă înțeleasă din cauză că paradigma e diferită. De exemplu, BCR are George, Vodafone are MyVodafone. Poți să adaugi certificate semnate digital în fiecare aplicație, dar cum faci să poți să transmiți cu ușurință către bancă informații certificate de Vodafone, sau invers? “Încet, încet o să aibă sens ceea ce facem noi, muncim din greu la asta. Acum deja avem un partener global care încorporează tehnologia noastră în soluția lor, ceea ce înseamnă că este și matură din punct de vedere tehnic. Avem expertiza, echipa și avem și multiple scenarii de utilizare. Mai avem puțin până la momentul în care putem articula clar unde vrem să ajungem, să spunem că acesta este produsul concret și avem nevoie de atâția bani. Cel mai important, noi suntem conștienți că nu o să fie o rachetă în următoarele 6 luni pentru că piața încă se acomodează, dar în următorii 2 ani vom fi cu un an lumină în fața competiției” a mai adăugat Cristian.

Acestea au fost câteva exemple care reflectă, în viziunea noastră, ce presupune scalarea incluzivă și sustenabilă a unei companii intermediată de un accelerator. La nivelul consolidat al celor 3 ani de activitate InnovX-BCR, putem spune că absolvenții acceleratorului au reușit să contribuie la atingerea a 11 ODD-uri și anume: ODD 3 – Sănătate și bunăstare, ODD 4 – Educație de calitate, ODD 5 – Egalitate de gen, ODD 7 – Energie curată la prețuri accesibile, ODD 8 – Muncă decentă și creștere economică, ODD 9 – Industrie, inovație și infrastructură, ODD 11 – Orașe și comunități durabile, ODD 12 – Consum și producție responsabile, ODD 13 – Acțiune climatică, ODD 15 – Viața terestră și ODD 16 – Pace, justiție și instituții eficiente. Mai jos este redată și distribuirea companiilor în funcție de ODD-ul la care contribuie:

În ceea ce privește viitorul și planurile acceleratorului InnovX-BCR pentru următorii ani, răspunsul este unul singur: vom continua. InnovX-BCR va merge mai departe cu promisiunea pe care a făcut-o în 2019 de a sprijini ecosistemul de startup-uri regional să scaleze incluziv și sustenabil la nivel global, în aceeași formulă, deschisă către parteneriate care să asigure imersiunea în ecosisteme inovatoare care nu au granițe și care să încurajeze adopția inovației, păstrând și îmbunătățind în permanență atât structura și relevanta programului, cât și ambiția lui de a poziționa România ca principal hub antreprenorial de inovare și investiții de capital de risc din Europa Centrală și de Est. Și mai concret, în următorii 5 ani ne propunem să populăm și mai mult ecosistemul acceleratorului prin parteneriate cu noi stakeholderi în zona de open innovation și anume, să ajungem la o comunitate de 200 startup-uri cu rezultate concrete, fie pe investiție, fie pe clienți, la o retea de 50 de fonduri de tip VC și 50 de corporații. Nu în ultimul rând, vom face și mai multe demersuri atât pentru a avea și mai aproape sectorul public de această zonă, cât și pentru a încuraja antreprenoriatul ca o alternativa de carieră în rândul studenților.

Am discutat despre InnovX-BCR și despre ceea ce urmează și cu alți oameni fără de care ar fi imposibil să vorbim concret despre trecutul, prezentul și viitorul acceleratorului. Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române împreună cu Ionuț Stanimir, Director Executiv Marketing și Comunicare și Co-fondator InnovX-BCR mi-au povestit în cadrul unui interviu motivația care a stat în spatele lansării unui astfel de program: “Am lansat InnovX-BCR pentru că am văzut schimbarea care se apropie în modelul de valoare adăugată în economie. Multă vreme România a avut un avantaj competitiv din integrarea ca sub-antreprenor la scară largă. Mai precis un cost al muncii rezonabil de scăzut pentru o calitate manufacturieră rezonabil de bună și logistică rezonabil de rapidă. Pe lanțul de valoare adăugată însă aceste avantaje nici nu sunt cele mai valoroase și nici nu sunt cele mai sustenabile. Așa că există o singură cale: aceea de a inova, de a fonda startup-uri independente care să poată folosi abundența de date și care să poată virtualiza procese și business-uri întregi cu valoare adăugată mare. Pentru aceasta era nevoie de un demers solid, angajat de către un actor sistemic, de un ecosistem puternic format din antreprenori, mentori, investitori, clienți, evenimente, platforme de internaționalizare. Și evident era nevoie de o motivație puternică internă: transformarea digitală a băncii, aspirațiile de inovație în banking, leadership asumat pentru schimbare la scară largă. Pentru BCR, acceleratorul aduce mai întâi de toate o imersiune într-o altfel de cultură: agilă, adaptativă, extrem de inovatoare, antreprenorială prin toți porii săi și evident, abundență în modele de gândire și business outside of the (banking) box. InnovX-BCR este un laborator viu de învățare în primul rând. În al doilea rând este valoare adăugată în modul în care gândim “customer value proposition”. Banca viitorului nu va fi un utility financiar foarte bun, deși asta este absolut obligatoriu, va fi un integrator, un market place pentru valoare economică prin modele de date, procese digitale, inovație tehnologică. Experimentăm cu un model hybrid de valoare economică. Evident asta înseamnă că noi înșine evaluăm transformarea propriului business cu soluții și servicii gândite de către startup-urile din InnovX-BCR.” a spus Ionuț. Sergiu a mai subliniat faptul că “noi credem în ideea de valoare gândită și creată în România, că nu putem avea relevanță fără inovație și că forța creativă ordonată este de fapt cheia pentru o viață mai bună. Nu în ultimul rând, sunt convins că sprijinul și creșterea celor ce ne vor duce înainte arată exact modul nostru de a contribui la crearea de prosperitate. InnovX-BCR ne aduce încrederea că putem servi unui scop înalt, ne asigură acces direct la schimbare, la inspirație și la o realitate extrem de creativă. De asemenea, ne pune în poziția de a avea exemple concrete de ce înseamnă azi și mâine, ne oferă posibilitatea unor referințe ce inspiră, toate acestea adunate făcându-ne de fapt mai buni”.

De asemenea, Ionuț vede câteva beneficii aduse de accelerator și regiunii: “În mod sigur România și regiunea “punch above their weight” în termeni de start-ups și talent în tehnologie. Asta creează premisele unei transformări economice conduse de către un suflu antreprenorial care în mod evident este motivat de rezolvarea de probleme. Deci mai întâi de toate avem cohorte de problem solvers. În al doilea rând acestea sunt semințele unei culturi în care aspirăm la success prin muncă, talent, pregătire, success sustenabil, integrare în marile trenduri economice. Suflul de startup-uri spune ceva despre aspirațiile unei noi generații. Nu în ultimul rând pe modelul “build it and they will come” cred că în acest fel punem bazele unor investiții viitoare în machine learning și AI, biotech și nano materiale, computer vision și vehicule/echipamente autonome, capabilități și skill-uri fără de care nu putem să rămânem competivi în lumea viitorului”. Sergiu a fost ceva mai rezervat în a enunța beneficiile aduse de accelerator regiunii fix în acest punct în care se află acesta azi, însă a ținut să menționeze “că scalarea InnovX-BCR va avea darul de a crea un pol de inovație și creștere în România care va fi, fără îndoială, benefic și regiunii”.

Și nu în ultimul rând aș vrea să citez aici și fermitatea amândurora cu care mi-au răspuns atunci când i-am întrebat de ce vom continua să investim în InnovX-BCR: “Pentru că noi credem în acest program care are misiunea unei Românii mai bune și pentru că fiecare dintre noi are reponsabilitatea de a crește impactul de 10, de 50 de ori.” a spus Sergiu. ”Pentru că este nevoie. Pentru că merge. Pentru că am avut peste 1.600 de aplicații serioase din care am accelerat peste 130 de start-ups. Pentru că partenerii sunt impresionați. Pentru că de abia am început.” a închis Ionuț.

În concluzie, ecosistemele antreprenoriale de suport din care fac parte incubatoarele și acceleratoarele pot contribui într-o mare măsură la promovarea unei economii dinamice, incluzive și sustenabile. Incubatoarele și acceleratoarele au rolul de a rezolva, prin desenarea unor cadre și acțiuni specifice și consecvente, decalajul care există între inventivitate și comercializare, între ideile geniale și produse, între produse funcționale și răspunsul pieței, între inovație și implementare comercială. Toate aceste acțiuni se pot cuantifica într-un singur fel și anume, prin creșterea ratei de supraviețuire în rândul startup-urilor și prin performanța lor financiară care se traduce atât prin volumul de fonduri atrase și prin numărul de clienți noi, cât și prin scalabilitate, impact, contribuirea la ODD și gradul de schimbare de paradigmă care revoluționează modul în care trăim (în engleză: disruption). Cu toate aceste lucruri, credința mea cea mai mare constă în faptul că incubatoarele, acceleratoarele și partenerii care le sprijină în misiunea lor nu au decât rol integrator și de suport, întrucât, la finalul zilei, cei care într-adevăr au puterea de a face o companie să cucerească lumea și să o facă mai bună sunt însuși fondatorii. 

Le mulțumesc tuturor celor care au făcut posibil conținutul acestui material: fondatorilor, partenerilor și unei echipe extraordinare care nu a încetat niciodată să creadă în inovația care vine din mediul pur antreprenorial si in mine:

Diana DUMITRESCU, Daniel DUMITRESCU, Anca LUCA, Iulia Maria DRĂGUȚ, Andrada Gabriela TUDOSE,

Ionuț STANIMIR, Sergiu Cristian MANEA

Ana Cretu