Publicația industriei TECH regionale

Industria IT din România la răscruce de drumuri

Industria IT se confruntă acum cu un moment foarte dificil, nu doar în România, ci și la nivel global. Mii de angajați își pierd joburile zilnic, în timp ce marile companiile fac investiții majore în inteligență artificială și automatizare și suspendă în consecință proiectele de recrutare a talentelor.
Odată cu modificările fiscale propuse de Guvern, industria de software de la noi încetează să mai fie un El Dorado al angajaților și trece într-o fază matură, în care raportul de putere dintre angajatori și angajați se echilibrează.

De la începutul anului 2022 și până azi, 2.120 de companii tehnologice la nivel global au concediat 404.962 de angajați, iar numărul concedierilor a crescut cu 50% față de anul trecut. Cifrele sunt într-adevăr îngrijorătoare: în medie, 555 de specialiști IT își pierd locurile de muncă în fiecare zi – 23 de oameni pe oră, la nivel global.
Giganții industriei tech sunt departe de a fi imuni: Microsoft a anunțat recent concedieri în mai multe departamente ale platformei LinkedIn, iar Nokia și Epic Games, producătorul Fortnite, intenționează să concedieze fiecare câte 16% din forța globală de muncă.
Alte companii americane de tehnologie, precum Qualcomm, Chainalysis, Plex, Cisco și Pie Insurance, au concediat, de asemenea, recent, sute de angajați.
Rapoartele recente de piață arată că sectoarele de retail tech și consumer tech au fost cele mai afectate în 2023, cu aproape 29.161, respectiv 28.873 de angajați concediați. Companiile de gaming au fost de asemenea grav lovite de valul de concedieri.

Ce se întâmplă cu sectorul IT din România?

România se situează printre țările cu cei mai mulți tineri (82.4%) în totalul de angajați cu studii în IT&C după Slovacia. Cu toate acestea, viitorul nu pare că va fi la fel de roz ca până acum în condițiile noilor măsuri fiscale adoptate de Guvern.
Aproximativ 180.000 de angajați în IT vor fi afectați de noile măsuri fiscale, iar experții susțin că există un risc mare de a pierde un avantaj competitiv, România riscând să piardă talente și proiecte.
Angajații din IT iau în calcul metode prin care să atenueze impactul financiar al noilor măsuri fiscale. Mai mult de o treime dintre ei se bazează pe faptul că angajatorul va compensa scăderea salariului rezultată din impozitare, 21% plănuiesc să își deschidă SRL, 19% se gândesc să colaboreze cu angajatorul prin PFA, iar ceilalți plănuiesc să-și asume pe cont propriu efectele acestor schimbări fiscale.

Practici de concediere abuzivă

În perioada pandemiei companiile din sectorul IT au cunoscut o evoluție rapidă pe fondul nevoii digitalizării din alte industrii, iar companiile s-au extins, au format noi departament și au angajat foarte mulți oameni.
Zvonurile unei crize economice circulau încă din pandemie, dar nimeni nu se aștepta la izbucnirea unui război în vecinătate și la impactul pe care acesta l-a avut asupra economiei mondiale.
Criza energetică și alimentară au alimentat inflația. Inflația uriașă și continuă a dus la creșterea dobânzilor, iar investițiile majore în digitalizare și noi tehnologii, care se bazează în general pe credite, s-au cam oprit, fiindcă banii sunt scumpi.
Acum marile companii și nu numai își restructurează echipele pentru a optimiza costurile și a echilibra resursele. Noile tehnologii, cum sunt cele bazate pe inteligența artificială, deschid noi oportunități, dar au și efectul de a automatiza multe sarcini de lucru și locuri de muncă, ceea ce duce la concedieri masive.
În ultimele două-trei săptămâni am primit numeroase mesaje despre concedieri abuzive făcute în firmele IT din România. Știu că sectorul trece printr-o perioadă foarte grea și caută soluții disperate pentru a depăși dificultățile, dar abuzul asupra angajaților nu este de tolerat sau acceptat.
Angajații sunt retrași din proiecte pentru că așa decid clienții, nu pe criterii de performanță, apoi li se cere semnarea unor documente intitulate “Demisie cu preaviz partial”. Nu li se dă timp pentru a se consulta cu familia, prieteni, avocați. Dimpotrivă, sunt forțați și amenințați să semneze pe loc.
O altă practică este cea a ofertelor ”de nerefuzat” plus promisiuni de evoluție profesională pe plan tehnologic. Angajații sunt atrași de salarii mari, ca mai apoi să se lovească de uși închise, nu au acces la informații pentru a-și desfășura munca.
Unii nimeresc un șef abuziv care are prieteni la HR și scapă fără nicio sancțiune deși este reclamat. Iar angajații sunt puși sub verificare a performanței, retrași de pe proiect și în final chemați la o discuție unde li se sugerează să demisioneze și că vor primi salarii compensatorii.

Cum arată viitorul?

Odată cu modificările fiscale propuse de Guvern, industria de software de la noi încetează să mai fie un El Dorado al angajaților și trece într-o fază matură, în care raportul de putere dintre angajatori și angajați se echilibrează.
Desigur, salariile din domeniu vor fi în continuare între cele mai generoase, iar condițiile oferite angajaților vor fi în continuare unele de top. Însă standardele de comportament, limitele de negociere și nivelul de responsabilitate impuse angajaților vor fi altele.
Trebuie să înțelegem că modelul de business rudimentar din outsourcing, bazat în principal pe închirierea de oameni cu ora, nu va mai funcționa de aici înante, ca până acum.
Presiunea clienților de a reduce costurile și presiunea angajaților de a păstra și crește salariile deja foarte mari pun companiile într-o situație imposibilă, sub presiunea unei menghine.
Fără a crește valoarea reală a serviciilor prestate, adică fără a livra mai multă inovație, complexitate și calitate, firmele vor deveni necompetitive și nu vor mai avea de lucru sau vor putea primi și plăti mai puțini bani decât azi.
Viitorul aparține companiilor care sunt capabile să dezvolte soluții complete, pornind de la înțelegerea profundă și corectă a nevoilor de business ale clienților, până la dezvoltarea de programe de consultanță și design de soluții tehnologice complexe și de înaltă calitate.
Închirierea oamenilor cu ora pe proiecte simpliste și cu specificații scrise de alții o pot face și profesioniștii din țările asiatice, care sunt semnificativ mai ieftini.
Așa că e simplu: ori devenim mult mai buni decât suntem azi, pentru a ne păstra poziția în piață și a putea pretinde bani mai mulți, ori ne apucăm de altă meserie.
Iar fenomenul acesta, chiar dacă este dureros, este un lucru bun.
Este un semn de sănătate și stabilitate care va elimina excesele, va curăța bine de tot din echipe angajații toxici, va da mult de furcă celor cu mentalitate de mercenar care așteptau bani mulți doar pentru că erau, nu pentru că și munceau și chiar va trimite în faliment firmele cu standarde de performanță scăzute și care au pierdut controlul negocierii în relația cu angajații lor.



Doru Șupeală este consultant de marketing, management și business, Managing Director al SPOR –Școala Pentru Oameni Responsabili, CEO al companiei Playmaker Consulting, realizatorul podcastului ”HackingWork”, lector al modulului de marketing din cadrul programului Executive MBA al Transilvania Executive Education și autorul cărților ”Employer Branding 100%” (2021) și ”Experiența face diferența” (2017).
A fost director de marketing, comunicare sau procurement în mai multe companii locale sau multinaționale, între care Selgros, IKEA, Betfair Romania, Onyx Beacon, Ramada Brașov sau InNuts Fund. Între 1993 și 2000 a fost jurnalist și manager de presă, radio și TV, pentru ProTV și grupul Mix Media Radio Brașov. În noiembrie 2022, echipa Hacking Work pe care o coordonează a primit Premiul pentru Podcast la Romanian PR Awards.

Distribuie și tu:

Piața muncii dă semne optimiste în 2024: angajările continuă

Noul an aduce vești bune pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă. Angajatorii au început deja procesul de recrutare și urmăresc să găsească, într-un timp cât mai scurt, candidați potriviți. Ca de fiecare dată, Târgul de Cariere susține piața muncii și aduce împreună, și în această primăvară, candidații și angajatorii.

CEE Startup Landscape: Why Moldova Should Be on Your Watch List

Quietly emerging as a hub for startups and investors, Moldova, a small Eastern European nation, with a population of 2.45 million and a GDP of $45.02 billion, is increasingly gaining traction in the tech startup ecosystem. Having gained independence from the Soviet Union in 1991, Moldova embarked on a mission to rebuild and prosper.

RECOMANDATE

Articole similare