Impactul Inteligenței Artificiale – programatorii vor fi următoarele victime

Varujan Pambuccian

Startul a fost dat în 1956

Pe 30 Noiembrie anul trecut era lansată aplicația ChatGPT, prima aplicație la nivel de masă care utilizează algoritmi de inteligență artificială.

În vara anului 1956, la Dartmouth College, John McCarthy, Marvin Minsky, Nathaniel Rochester și Claude Shannon organizau o conferință maraton care avea ca subiect crearea unui domeniu nou de cercetare, domeniu pe care l-au numit foarte inspirat ca brand de marketing și destul de departe de ceea ce ne-am închipui când auzim pentru prima dată de el „inteligență artificială”. 

Conferința se încheia cu un program care propunea comunității științifice următorul program:

• Reprezentarea și procesarea cunoștințelor

• Învățarea bazată pe experiența acumulată

• Procesarea limbajului natural

• Rezolvarea automată a problemelor

• Cogniția

Denumirea dată domeniului a atras repede fonduri, dar după un moment inițial extrem de optimist, totul a încetinit și scopurile propuse în 1956 s-au dus din ce în ce mai mult în zona academică, fondurile publice având o evoluție sinusoidală în timp ce cele private au avut doar apariții sporadice. 

Ideea simulării modului în care funcționează creierul uman a fost una dintre căile urmate, numai că abia în ultimii 10 ani încercăm o cartografiere cu oarece accente pe funcționalități ale zonelor cartografiate, adică drumul în biologie și medicină pare încă lung. 

Cum poate fi replicată funcționarea unei rețele de neuroni

De aceea, s-a trecut la ceva mai simplu: funcționarea unui neuron și, mai apoi, a unei rețele de neuroni. Ideea lansată de psihologul canadian Donald Hebb în anii 40, conform căreia un rol esențial în învățare îl are modul de organizare și plasticitatea rețelelor de neuroni a jucat un rol esențial în producerea unor sisteme de inteligență artificială care pot depăși jocul de șah sau go. 

La sfârșitul anilor 90, potențialul sistemelor care pot asigura recunoașterea rapidă de tipare și ceva similar învățării a atras atenția mediului de afaceri care a investit masiv în sisteme capabile să proceseze volume mari de date și să prezinte informații utile în marketing și vânzări. 

Este perioada în care inteligența artificială începe o dezvoltare fără precedent. Și așa ajungem la link-ul pe care l-am expus aici.

Ce poate face ChatGPT? O sumedenie de lucruri de la scris soft în ce limbaj îți dă prin cap la transformat un răspuns despre tensorul de curbură în versuri de hip-hop. Și e abia la prima lui prezentare publică. 

Există de oarece timp mai multe platforme deschise pentru inteligența artificială. Majoritatea specializate în procesare de imagini, compus muzică, pictat sau scris scenarii de film sau teatru. 

Acum ceva ani un asemenea sistem a produs un musical care a fost prezentat la Londra iar publicul nu a bănuit nici un pic că nu a fost scris de un om. 

Dar ce face ChatGPT și, mai ales, potențialul pe care îl are depășește cu mult ce am văzut în celelalte cazuri.

Primul amenințat mortal de către ChatGPT este Google

Google care ne întoarce din ce în ce mai mult cât a primit pentru a pune rezultatul căutării mai sus și cât de mult au investit proprietarii informației în SEO, în detrimentul calității acesteia. 

Cum modelul de business al lui Google se bazează în mod esențial pe tehnicile acestea și cum doi mari investitori în producătorul lui ChatGPT sunt Microsoft și Elon Musk cu peste un miliard împreună, probabilitatea ca Google să îi cumpere e foarte mică. 

ChatGPT nu are încă posibilitatea să caute informația în timp real în Internet. Baza lui de date este înghețată la nivelul anului 2021. 

Dar e doar o chestiune de timp și în direcția asta și-au concentrat acum toate resursele cei de la OpenAI. 

Probabil că vorbim de maximum un an până când produsul lor va deveni cea mai puternică platformă de documentare din lume. 

Atunci va începe, probabil și monetizarea lui și o vor face cu abonamente cu valoare mică plătibile lunar și anual. 

Pentru că softul bazat pe publicitate va separa încet, încet, societatea în două părți: una manipulată și una informată și lucidă care va plăti direct informația pe care o primește.

Victima majoră a lui ChatGPT sunt însă programatorii

 În Statele Unite luna Decembrie a venit cu un Moș Crăciun destul de straniu pentru ei și, pentru că acolo lumea pricepe mai repede pe ce lume e, pe foarte multe forumuri se observă o nervozitate crescută a unora și o dorință de reconversie rapidă a altora. 

Sunt câțiva programatori care generează cod cu ChatGPT și asta le permite o dezvoltare extrem de rapidă a softului, dar vorbim de un interval scurt de timp în care lucrul ăsta mai este un avantaj competitiv.

Vorbesc despre momentul care a venit acum de peste zece ani. 

Peste tot am fost privit cu neîncredere când pomeneam de sfârșitul programării așa cum îl știm acum. Ba am aut parte și de o grămadă de miștouri și glumițe pe seama lucrurilor despre care vorbeam. Numai că iată, se întâmplă. 

Ce cred că va urma?

Probabil că pasul care va avea mult sens va fi o fuziune între lumile virtuale, care au început să înghită Web 2.0, și inteligența artificială. 

Nu îmi dau seama cum va arăta această fuziune, dar pare cel mai logic lucru pentru viitorul (mi-e frică deja să spun mediu) apropiat. 

Cine va avea primul idei fezabile și care să aibă sens în direcția asta, va da lovitura. Dar cred că deja avem un deceniu de asemenea idei, nespuse și nescrise în spate.