Publicația industriei TECH regionale

ANALIZĂ: Cum arată industria IT din Iași

O radiografie bazată pe cifre oficiale și raportări statistice

De unde și până unde se întinde piața IT? Ce înseamnă sectorul tech? Cum vede dezvoltarea industriei de tehnologie din Iași și cât de gravă e problema concedierilor din IT la noi? Câti IT-iști sunt în Iași și cât de mare e piața locală de tehnologie, de fapt?

  • “Dezvoltarea pieței tech a fost cel mai bun lucru care s-a întâmplat pentru economia din Iași, în ciuda a ceea ce se întâmplă în rest, la nivel de administrație locală. Este chestia care balansează bad Kharma, ghinionul, pe care pare să îl aibă Iașul de la Revoluție încoace. Și e cu impact economic, a ajutat foarte mult la crearea unei clase sociale de mijloc”.
  • „Dacă anul acesta ar mai ieși de pe băncile facultății încă zece mii de programatori, nu ar avea probleme să-și găsească job. Dacă ai muta zece mii de programatori din Cluj, din Galați, din Brașov, poate chiar din București, în Iași și dacă ai avea ce să le oferi, și-ar găsi instant de lucru”.
  • În momentul de față un programator bun, nivel senior, dacă are profilul de LinkedIn deschis și e cât de cât complet, primește cam 100 de oferte de job pe lună”.
  • „Știu că sunt foarte mulți care strâmbă din nas când aud de Școala Informală de IT. Că, <te duci acolo să înveți programare? Aia nu e școală!>. În condițiile în care nu ai posibilitatea să înveți la școală sau la facultate, fie pentru că nu-s suficiente locuri la Info pe an, sau pentru că nu ai intrat la facultate, sau pur și simplu îți dorești o carieră în IT, Școala Informală mi se pare o soluție foarte bună”.
  • „Mi s-ar părea normal ca ore de tehnică, tehnologie, să se facă încă de la grădiniță. E absurd să nu lași copilul să se joace, sau îl lași doar o oră pe Youtube. Faptul că tu încerci să ții copilul departe de tehnologie în momentul ăsta, în care un copil de trei ani pune mâna pe telefon și face lucruri pe care tu nu ai capacitatea să le faci, mi se pare greșit”.

România – numai 2,6% din forța de muncă lucrează în IT

Afirmațiile de mai sus îi aparțin lui Marius Ursache, antreprenor în serie în domeniul tech din Iași și fondatorul unei companii care se ocupă, între altele, cu recrutarea profesioniștilor din domeniul IT & Outsourcing/tech.

De unde și până unde se întinde piața IT? Ce înseamnă sectorul tech? Cum vede dezvoltarea industriei de tehnologie din Iași și cât de gravă e problema concedierilor din IT la noi? Câti IT-iști sunt în Iași și cât de mare e piața locală de tehnologie, de fapt?

Sunt câteva întrebări la care am căutat răspuns, pe baza datelor financiare statistice și a explicațiilor oferite de fondatorul Metabeta, Marius Ursache.

În ultimele două-trei luni, știrile despre concedierile din marile companii americane de tehnologie au creat panică, iar frica a ajuns repede și în România, țară care, potrivit datelor publicate de Eurostat (Biroul European de Statistică), se află la coada clasamentului UE în ceea ce privește procentul specialiștilor în tehnologia informației și comunicațiilor (IT&C).

În 2021, aproape 9 milioane de cetățeni UE au lucrat ca specialiști IT, adică 4,5% din totalul forței de muncă din UE. Cele mai mici ponderi au fost observate în România (2,6%) și Grecia (2,8%).

Asta în timp ce Comisia Europeană, în Indexul Economiei și Societății Digitale (DESI) 2022 accentuează importanța dezvoltării rapide pe calea digitalizării a țărilor din Uniunea Europeană, iar în strategia întocmită în acest sens la nivelul UE unul dintre obiective este ca până în 2030, IT-iștii să reprezinte 10% din forța de muncă a Uniunii.

E nevoie de 4 ori mai mulți angajați in industriile tech

Pe hârtie, specialiștii din domeniul IT, sau cei din domeniul extins – tech – nu prea ar avea de ce să se teamă. E nevoie de încă patru ori mai mulți decât sunt în momentul actual în România. Marius Ursache confirmă acest lucru și din practică: “În momentul de față, un programator bun, de nivel senior, dacă are profilul de LinkedIn deschis și cât de cât complet, primește cam 100 de oferte de job pe lună”.

Marius Ursache

Cât despre valul concedierilor din sectorul tech/IT, fondatorul Metabeta și a platformei de recrutare Qualibro explică:

“Statistic vorbind, în ianuarie se fac cele mai multe concedieri. La criza din 2008, criză imobiliară, industria tech și-a revenit destul de rapid, a urmat o perioadă de boom economic și au apărut multe aplicații în tehnologie. A venit pandemia, când deja toată lumea spunea că suntem într-o bulă, am crescut prea mult, era o atmosferă de optimism incurabil. Brusc panică. Bugete înghețate, oameni dați afară, foarte mulți. Poate nu în companii foarte mari, dar în companii mici a fost dezastru”.

Guvernele au acordat ajutoare, subvenții și “puțini oameni au avut de suferit, în afară de lunile alea inițiale și zona de HoReCa și de călătorii.

 În tech lucrurile au explodat și industria tech a dus-o foarte bine. Toți banii care au venit din ajutoare și subsidii sau din salarii au ajuns în consum, în conturile a tot felul de companii, mai mici sau mai mari, care au căutat să-i investească”. (…)

Noi avem tendința de a provoca crize, pur și simplu concentrându-ne asupra lor

“În primul rând, a fost creșterea pe bursă, după care bursa a căzut. Ești antreprenor și piața a căzut. Investitorii țipă la tine. Ce faci? Se stârnește o isterie generalizată. Ca o companie listată la bursă e greu să îți faci o strategie pe termen lung, te gândești de la trimestru la trimestru.

De fiecare dată faci niște concedieri, se redresează prețul acțiunilor tale pe bursă pentru că e văzut ca un semnal că firma, compania taie din costuri, ia măsuri, e atentă la cheltuieli. În al doilea rând, e frica de necunoscut, nu știi la ce să te aștepți. Uite, acum toată lumea vorbește despre recesiune, recesiune, recesiune. Cum spunea un economist într-un articol pe care l-am citit recent, noi avem tendința de a provoca crize, pur și simplu concentrându-ne asupra lor.

”Gândește-te că toată economia se tehnologizează”

Ursache admite că factori precum prelungirea războiului din Ucraina sau criza energetică ar putea împinge situația economică spre o recesiune, dar se declară și mai convins că panica poate grăbi sau chiar cauza, la rândul ei, o înrăutățire a situației din sector IT/tech.

Sunt în continuare companii care vor să vină în Iași. Problema noastră este de capacitate. Dacă anul acesta ar mai ieși de pe băncile facultății încă zece mii de programatori, nu ar avea probleme să-și găsească job.

Dar dacă ai muta zece mii de programatori din Cluj, din Galați, din Brașov, poate chiar din București, dacă ai avea ce să le oferi, și-ar găsi instant de lucru. Iar juniorii, poate inițial mai greu, dar și-ar găsi și ei joburi. Gândește-te că toate industriile, toată economia se tehnologizează.

Dacă înainte o bancă contacta o companie de tech pentru un proiect, acum băncile investesc, construiesc divizii întregi de tehnologie. Așa cum acum 100 de ani nu puteai fi o companie modernă și competitivă dacă nu foloseai electricitate, de cel puțin 20 de ani nu mai poți fi o companie modernă și competitivă fără partea asta de tehnologie, la fel se va ajunge și pe partea asta de inteligență artificială – adică dacă vrei să faci ceva, să fii competitiv va trebui să folosești instrumentele astea. Electricitate, software, AI sunt așa cum e petrolul pentru mașini, esențiale. E păcat că nu se fac mai multe eforturi, apropo de numărul de candidați pe care îi livrează anual facultățile. E frustrant să vezi că oamenii caută disperați ingineri buni și facultatea nu pregătește destui”.

Câți IT-iști sunt în Iași?

Dacă ne uităm în statisticile LinkedIn, cu rezerva că sunt mulți oameni care nu și-au creat profil aici, oameni localizați în Iași, cu profiluri pe LinkedIn, sunt vreo 87.000.

Iar de aici, cei care lucrează în industrie, IT services, IT consulting, plus software development, computer hardware, ies 12.000.

Dar nu doar programatori. Iar ca funcție, în zona de IT, engineering sunt vreo 7000+. Chiar acum mă uit, toți din Iași care au rol de engineering sunt vreo 10.000. Dar mulți nu au profil pe LinkedIn, deci numărul lor e mai mare”, face o verificare rapidă fondatorul Qualibro.ai.

Ce spun cifrele oficiale

Inspectoratul Teritorial de Muncă știa în 2022 de existența a 15.110 salariați în firmele de IT din Iași, Camera de Comerț Iași de 12.517.

 După socoteala din bilanțurile depuse de firmele din IT, conform platformei coduricaen.ro (care utilizează date de la Ministerul de Finanțe și de la Oficiul Național al Registrului Comerțului) există 10.415 angajați în IT-ul din Județul Iași.

Diferențe apar din cauza modului de raportare a diferitelor instituții (de exemplu, după contracte de muncă la ITM, după numărul de salariați raportați în bilanțurile economice) sau după mediul din care datele au fost extrase (societăți comerciale, instituții de stat, persoane fizice autorizate, etc).

O medie trimite către un rezultat de aproximativ 13.000 de angajați în IT-ul ieșean. 

Pentru analiza statistică am folosit însă datele preluate de pe platforma coduricaen.ro și am plecat de la calculul potrivit căruia județul Iași numără 10.415 angajați în SRL-urile din domeniul IT.

Datele au fost extrase din bilanțurile economice pe anul 2021, depuse de societățile comerciale din Iași care își desfășoară activitatea sub unul dintre cele 13 coduri CAEN grupate în secțiunea J, dedicată activităților economice din domeniul Informații și Telecomunicații.

Tabel cu firmele din Iași cu codurile CAEN acceptate ca fiind in zona IT

Iașul este al treile mare centru IT după numărul de angajați

În România, pe o piață cu 166.013 salariați, angajați în 32.442 de firme IT, care au obținut împreună o cifră de afaceri de peste 66 de miliarde lei, Iașul este al treilea mare centru IT după numărul de angajați, al patrulea după cifra de afaceri și profit și al cincilea după numărul de firme.

  • Municipiul București, împreună cu județele Cluj, Iași, Timiș și Ilfov au atras anul trecut 84% din forța de muncă de pe piața IT din România, însă Bucureștiul a luat partea leului: 53.9%. Pe locul doi este Cluj, cu 15.4%, urmat de județele Iași și Timiș, aflate la distanță mică unul față de celălalt (6.11%, respectiv 6.05%).
  • 60 % din totalul firmelor din România își au sediul social în cele cinci județe de top. Bucureștiul își adjudecă o treime din totalul firmelor IT, în timp ce Iașul are 4.8%.
  • Din cifra de afaceri netă obținută anul trecut de firmele românești din IT de peste 66 de miliarde de lei, mai mult de 44 de miliarde au revenit Bucureștiului, peste 7,8 miliarde de lei au fost realizate de firmele din Cluj, peste 2,6 miliarde lei de cele din județul Timiș, în timp ce Iașul a raportat o cifră totală de afaceri a firmelor IT de peste 2,4 miliarde lei. Dacă la acestea adăugăm și județul Ilfov, putem vorbi de o cifră de afaceri de 89% din totalul realizat în România, care a fost obținută doar de cele cinci județe.
  • După profit, în 2021, Iașul a obținut 4.32% din totalul realizat de firmele IT din România și este pe locul al patrulea în topul marilor centre IT din țară, dar merge „umăr la umăr” cu ocupantele locurilor 3 și 5 – județul Timiș (4.35%) și județul Ilfov (4.32).
  • La nivel regional, Iașul reprezintă pentru Regiunea Nord-Est, ceea ce este capitala pentru România. Din cele 3 miliarde de lei cifra de afaceri realizată de firmele de IT din Regiunea Nord–Est în 2021, 2,4 miliarde de lei a fost realizată de județul Iași, adică 79% din totalul regiunii. Asta în condițiile în care 82% dintre angajații din IT din regiunea N-E lucrează în Iași.

România, patria Outsourcing-ului

  • Cei mai mulți salariați din firmele cu profil IT din România, (53.2%), fac software la comandă, adică realizează activități de scriere (programare), modificare, testare și asistență privind produsele software, inclusiv urmând indicațiile utilizatorilor (programe orientate pe client). Mai mult de o treime din cifra de afaceri totală din IT a fost generată prin acest tip de activitate, iar profitul obținut de aceste firme în anul 2021 a fost de 4,7 miliarde lei (adică 46.3% din total).
  • Pe locul doi ca pondere pe piața românească de IT se află companii specializate în activități de consultanță în tehnologia informației. Mai exact, 10.6% dintre IT-iștii români, adică 17.522 de angajați planifică și proiectează sisteme de calculatoare ce integrează hardware, software și tehnologii de comunicații. În plus, serviciile de consultanță pot include și activitatea de pregătire a utilizatorilor.
  • La polul opus, cei mai puțini IT-iști se regăsesc în firmele care realizează activități ale portalurilor web (0.9%), activități de management (gestiune și exploatarea) a mijloacelor de calcul, activități de editare a jocurilor pe calculator (0.5% din total) și activități de telecomunicații prin satelit (0.1%).

Din cele 13 coduri CAEN dedicate activităților din tehnologia informației, Iașul excelează în cinci, ocupând locul al doilea la nivel național în rândul firmelor de telecomunicații prin rețele cu cablu și locul al treilea pe patru tipuri de activități:

  • Realizarea de software la comandă,
  • Activități de consultanță în tehnologia informației,
  • Alte activități de servicii privind tehnologia informației și în
  • Alte activități de servicii informaționale.

Telecomunicații prin rețele cu cablu

  • În activitățile de telecomunicații prin rețele cu cablu, Bucureștiul ia aproape tot „tortul” cifrei de afaceri (89%), în vreme ce Județul Iași, pe locul 2, are o cifră de afaceri de 2%. Clujul, pe poziția a patra, are 1% din cota de piață a activităților care presupun exploatarea, întreținerea și furnizarea accesului la facilitățile de transmisie a vocii, datelor, a unui text, a sunetelor și imaginilor prin utilizarea unei infrastructuri de telecomunicații formată din rețele de cabluri, precum și asigurarea accesului la Internet prin operatorul infrastructurii de rețele cu cablu.
  • La nivelul Județului Iași, în 2021, funcționau 53 de firme, cu 151 de salariați, care au obținut o cifră de afaceri de 85 de milioane de lei (a patra cea mai mare cifră de afaceri, în topul activităților din IT locale).

Software la comandă

În schimb, companiile care realizează software la comandă au cea mai mare pondere în rândul firmelor IT din județul Iași, adjudecându-și în 2021 aproape 69% din cifra de afaceri totală realizată în IT-ul ieșean (adică 1,65 miliarde lei dintr-un total de peste 2,4 miliarde).

Până la urmă vorbim de IT & Outsourcing. E vorba de dezvoltare software la comandă. Eu sunt un client din Europa de Vest, SUA sau alte țări.

Sunt o bancă, am nevoie să dezvolt o aplicație sau o platformă și nu vreau să o fac intern. Așa că vin la voi, pentru că aveți o echipă mai bună, aveți viteză, sunteți mult mai competenți, în timp ce pentru mine, ca bancă, e greu să-mi dezvolt o echipă tehnică.

Sunteți în Europa Centrală și de Est, cultural suntem mai apropiați decât dacă am lucra cu o echipă din India.

Contează mai puțin eticheta asta, de “outsourcing”, până la urmă sunt servicii de software development. Și de IT engineering. Aici, din punctul meu de vedere, nu discutăm despre partea aceea de business processes outsourcing, contabilitate, servicii suport clienți, tele-sales – care și astea reprezintă o industrie destul de mare în Iași, HR”, a explicat Marius Ursache, definind astfel un termen intrat deja în uz, dar pe care, probabil, mulți nu știu să îl folosească în mod corect.

Amazon, cu sediul social la Iași, avea 3216 angajați în România, în 2021

În Iași, cea mai mare companie care de realizare a softului la comandă este Amazon. Companie cu 3.216 angajați în 2021, Amazon Development Center România, a avut o cifră de afaceri de peste 555 de milioane de lei, iar la nivel național s-a clasat pe locul 5, după Endava, Ericsson Telecommunications România, Oracle România și Cognizant Technology Solutions România.

În Iași, primele 10 companii au 50% din piață

La nivelul județului Iași, din primele zece companii de IT cu cea mai mare cifră de afaceri, nouă se ocupă cu realizarea de software la comandă și au ca angajați aproape 50% din IT-iștii de pe piața locală. Excepție face doar firma plasată pe locul trei,  SCC Services România SRL, care funcționează cu cod CAEN principal în “Alte activități de servicii privind tehnologia informației”.

Consultanță în tehnologia informației – Iașul, pe locul 2

  • Cu activități de consultanță în tehnologia informației, firmele ieșene au realizat a doua cea mai mare cifră de afaceri de pe piața locală de IT.
  • 604 angajați, din 261 de firme și o vânzări de 262 de milioane de lei – acestea sunt cifrele raportate în bilanțul pe 2021 de companiile de consultanță în IT din Iași.
  • Cea mai puternică firmă de consultanță în IT din Județul Iași a fost Sysblue Cyber Solutions SRL. Firma din Miroslava, cu 5 angajați și o cifră de afaceri de 55 milioane lei, ocupă locul 19 în topul național pe codul CAEN 6202, top în care lider este IBM România – gigantul cu peste 3.000 de angajați și aproape un miliard de lei cifră netă de afaceri.

Activități privind tehnologia informațiilor

  • Activitățile descrise de codul CAEN 6209, sub denumirea de Alte activități privind tehnologia informațiilor constau în servicii de recuperare a informațiilor din calculatoare în caz de dezastru, instalarea calculatoarelor personale și servicii de instalare de software.
  • De acest tip de activități se ocupă în județul Iași 1.124 de salariați, din 65 de firme, adică 91% din totalul întregii Regiuni Nord-Est pe alte activități privind tehnologia informației.
  • Iar cifra de afaceri, de peste 145 de milioane de lei, reprezintă 81% din totalul cifrelor de afaceri obținute de firmele care au alte activități privind tehnologia informațiilor, la nivelul Regiunii Nord-Est.
  • La nivel național, Iașul este reprezentat, de pe locul al șaselea, de SCC SERVICES ROMANIA SRL – companie cu 1.010 angajați în 2021 și cu o cifră de afaceri raportată de 107 milioane de lei.

Alte activități de servicii informaționale neclasificate în altă parte

  • Companiile care oferă servicii de informație telefonică bazate pe calculator, servicii de căutare a informațiilor, pe bază de tarif sau contract, servicii de grupare a știrilor; informații din ziare, etc. au codul CAEN 6209 declarat ca activitate principală, adică “Alte activități de servicii informaționale neclasificate în altă parte”.
  • Județul Iași se situează pe a treia poziție la nivel național, în rândul firmelor care desfășoară acest tip de activități, cu o cifră de afaceri de 26 milioane de lei (de aproape zece ori mai mică decât cifra de afaceri realizată de firmele de profil din Județul Timiș (locul 2 în top național, cu 255 milioane de lei).

Editarea jocurilor de calculator – 11 firme în Iași

  • Gazdă a campionatului mondial de e-games din 2023, Iașul nu are niciun angajat în domeniul editării jocurilor de calculator.
  • Aproape 90% din cifra de afaceri a companiilor IT din România care se ocupă cu editarea jocurilor de calculator a fost realizată anul trecut de firmele din București. Din 251 de firme la nivelul țării, 115 erau înregistrate în capitală și au realizat împreună peste 403 milioane de lei (din totalul de 452 de milioane pe România).
  • Pe locul doi pe piața jocurilor de calculator e județul Cluj, cu 38 de firme, 95 de angajați și o cifră de afaceri de 27,7 milioane lei. Următoarele în județe sunt la distanță mare de primele două clasate.
  • Iașul, pe locul al șaselea, figurează cu 11 firme, dar fără niciun angajat, cu o cifră de afaceri de 2.169.795 lei și o cotă de piață de doar 0,48%. 

Lider în Iași pe piața jocurilor – Interactive Stone

Lider pe piața ieșeană a jocurilor de calculator a fost în 2021 studioul ieșean de gaming Interactive Stone, care a ajuns în atenția presei de specialitate în urmă cu patru ani, când Interactive Stone a lansat pentru PC jocul Gray Dawn.

Descris ca un thriller psihologic în care un preot încearcă să își demonstreze nevinovăția, după ce este suspectat de uciderea unuia dintre copiii de altar, jocul Gray Dawn începe în ajunul Crăciunului din anul 1920, când unul dintre băieții de altar devine grav bolnav și se comportă extrem de ciudat, iar părintele Abraham decide să îl exorcizeze. Exorcizarea eșuează, băiatul sare pe geam, însă corpul acestuia nu poate fi găsit. Din acel moment, Abraham încearcă să îl găsească însă, în aventura sa, preotul va trebui să străbată tărâmuri reale și imaginare în căutarea adevărului.

Ce înseamnă industria tehnologică? Ce tipuri de firme se califică?

Pe de altă parte, IT-ul a pătruns atât de rapid în toate domeniile, încât cele 13 coduri cuprinse în clasificare CAEN sub denumirea Informații și Telecomunicații nu mai pot cuprinde în totalitate activitățile desfășurate de IT-iști.

“Unii socotesc și Outsourcing-ul în zona de IT, alții spun că o parte din outsourcing intră mai degrabă la servicii, și o parte la activitățile din industrie. De exemplu, unde să încadrăm call-center-urile? Oferă niște servicii, dar de multe ori sunt servicii din zona IT”, a declarat Sorin Gheorghiu, de la camera de Comerț și Industrie Iași.

Sorin Gheorghiu

Investopedia, o platformă americană online, care își propune să „traducă” termeni și concepte economice astfel încât să fie mai ușor de înțeles, descrie sectorul tech ca fiind compus din activități “legate de cercetarea, dezvoltarea sau distribuția de bunuri și servicii bazate pe tehnologie.

Acest sector conține afaceri care gravitează în jurul fabricării de electronice, creării de software, calculatoare sau produse și servicii legate de tehnologia informației” și trage următoarele concluzii:

  • Sectorul tehnologic este alcătuit din întreprinderi care vând bunuri și servicii în domeniul electronicelor, al software-ului, al calculatoarelor, al inteligenței artificiale și al altor industrii legate de tehnologia informației (IT).
  • Companiile din sectorul tehnologic investesc masiv în cercetare și dezvoltare și pot întreprinde proiecte mai riscante cu un potențial viitor mai mare.
  • Companiile de tehnologie administrează platforme de socializare precum Facebook, Twitter și Instagram.
  • Companiile se bazează pe sectorul tehnologic pentru a le ajuta să se dezvolte și să prospere.
  • Sectorul tehnologic este adesea una dintre cele mai atractive investiții de creștere dintr-o economie.

Încă 900 de firme, încă 5000 de angajați

Pe baza acestor definiții, analiza pieței ieșene se extinde, cu încă 900 de firme, în care lucrează alți peste 5.000 de angajați. Aceștia  se ocupă fie cu: 

  • fabricarea subansamblurilor electronice,
  • Fabricarea componentelor electronice,
  • fabricarea calculatoarelor și a echipamentelor periferice
  • a echipamentelor de comunicații,
  • activități de inginerie și consultanță tehnică,
  • cercetare în bio-tehnologie sau în alte științe naturale
  • inginerie.

Firmele care asigură activități de call-center sau servicii suport pentru întreprinderi încep, de asemenea, să își facă loc din ce în ce mai des în statisticile care descriu piața de tehnologie.

Din totalul de 5.088 de angajați care desfășoară activitățile economice menționate mai sus, 43% oferă servicii de inginerie sau de consultanță tehnică legate de acestea, 40% lucrează în centre de intermediere telefonică și 11 % în companii care oferă servicii de suport pentru alte întreprinderi.

ELECTRA

  • În domeniul fabricării subansamblurilor electronice și în cel al fabricării altor componente electronice, Grupul de firme Electra este lider de piață în județul Iași cu companiile EMS-Electra SRL (15 milioane de lei cifră de afaceri în 2021) și PCB-Electra SRL (cifră de afaceri 3.363.706 lei).

CONDUENT BUSINESS SERVICES

  • Compania Conduent Business Services, care opera în 2021 cu 707 angajați, a fost lider pe piața de call-center (cifră de afaceri 76 milioane lei), iar

QUARTZ MATRIX

  • Liderul local în activități de inginerie și consultanță tehnică a fost Quartz Matrix SRL (cifră de afaceri 53,3 milioane lei).

Stai și te gândești – sunt tech sau nu sunt tech?

Marius Ursache lansează la rândul său alte întrebări:

„Pe bursă există în momentul acesta niște clasificări foarte clare, dar de multe ori ești undeva la graniță între domeniile astea.

Să-ți dau un exemplu: Ce este Revolut? Este companie de tehnologie sau este o bancă? Orice companie are nevoie în momentul de față de capabilități tehnice – Nu doar software developer, dar poate ai o companie care doar gândește partea asta de strategie, de dezvoltare, poate de promovare pe zona asta digitală.

Stai și te gândești: sunt de tech sau nu sunt de tech? Sunt de tech dacă angajează programatori sau nu?” și răspunde: 

„Eu văd așa:

  • sunt companii de servicii
  • și sunt companii de produs.

Companiile de servicii sunt cele care oferă servicii dintr-o gamă destul de largă, mergând de la strategie și analiză de business, consultanță în zona asta de tehnologie, până la servicii de dezvoltare de software la comandă, dar și creare de conținut pentru platformele lor.

Ăsta e un anumit model de business, pentru că presupune clienți care apelează la tine pe proiect; acolo ai nevoie de forță în vânzări, pentru că majoritatea clienților sunt în țări mai avansate economic, așa are sens să fie.

Companiile de produs – e o zonă mult mai restrânsă. Creează un soft – cum a fost la noi în Iași WinMentor – au depus un efort inițial mare, după care au început să-l vândă de multiple ori.

Reactualizat, după legislație, dar vând același produs de multiple ori. Old style e WinMentor, mai nou e Cognity, sunt cei de la Digitail (pe produs) care fac platforma aceea pentru medicii veterinari și care se concentrează pe piața din Statele Unite.

Încep să apară mult mai multe companii din acestea, pentru că ele aduc valoare economică/profitabilitate mai mare, pe termen lung. 

Asta mi se pare, până la urmă, cea mai bună clasificare.

Pentru că dacă vorbim de tech, că e dezvoltare de software, că e design de interfață, că e gândită analiză de business sau implementare sau servere, inclusiv construit hardware, e mai puțin importantă etichetarea asta. În general sunt servicii care au legătură cu tehnologia. Din ce în ce mai multe au legătura cu tehnologia”.

Este cel mai bun lucru care s-a întâmplat la Iași

Cât despre piața tech din Iași, Marius Ursache crede că „este cel mai bun lucru care s-a întâmplat pentru economia din Iași. Și e cu impact economic, a ajutat foarte mult la crearea unei clase sociale de mijloc. Chiar dacă aceste companii își duc majoritatea profitului în offshore, plătesc niște salarii la un nivel, din punctul meu de vedere, extrem de ridicat – adică un programator din România poate să aibă un trai mult mai bun decât un programator din Cehia, Polonia, Grecia sau Germania, apropo de ce poți să cumperi din salariu.

Și asta  mi se pare important, pentru că toți banii ăștia, majoritatea, sunt cheltuiți în businessuri locale. Această industrie IT a pus orașul Iași pe hartă, din toate punctele de vedere”.

Analiză de Cristina PETRACHE

Distribuie și tu:

Piața muncii dă semne optimiste în 2024: angajările continuă

Noul an aduce vești bune pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă. Angajatorii au început deja procesul de recrutare și urmăresc să găsească, într-un timp cât mai scurt, candidați potriviți. Ca de fiecare dată, Târgul de Cariere susține piața muncii și aduce împreună, și în această primăvară, candidații și angajatorii.

CEE Startup Landscape: Why Moldova Should Be on Your Watch List

Quietly emerging as a hub for startups and investors, Moldova, a small Eastern European nation, with a population of 2.45 million and a GDP of $45.02 billion, is increasingly gaining traction in the tech startup ecosystem. Having gained independence from the Soviet Union in 1991, Moldova embarked on a mission to rebuild and prosper.

RECOMANDATE

Articole similare