Publicația industriei TECH regionale

Interviu cu Mihai Talpos, unul dintre inițiatorii Alianței Naționale pentru Digitalizarea Instituțiilor Publice

Interviu-cu-Mihai-Talpos-ANDIP-pinmagazine.jpg

Alianța Națională pentru Digitalizarea Instituțiilor Publice (ANDIP) este o inițiativă a mediului privat, care își propune să sprijine nemijlocit accelerarea procesului de digitalizare a instituțiilor publice din România. 

Înființată la începutul anului în curs, cu sprijinul BCR, alianța va demara (în toamna aceasta) un amplu program dedicat instituțiilor publice, program ce vizează accelerarea digitalizării prin apel la trei mari căi de acțiune: a) educație tehnologică; b) consultanță în IT & Software și integrare de procese; c) accederea la finanțări instituționale (nerambursabile și / sau rambursabile), care să permită efectuarea achizițiilor necesare digitalizării.

Am discutat cu Mihai Talpos, unul dintre inițiatorii demersului menționat, ca să înțelegem ce a determinat mediul privat să acționeze în această direcție. 

Cum v-a venit ideea înființării Alianței Naționale pentru Digitalizarea Instituțiilor Publice?

Într-un adevărat complex de împrejurări. Am să mentionez doar o parte dintre ele. 

Din punct de vedere instituțional, Școala Informală de IT venea,la momentul inițierii alianței, după câțiva ani de interacțiuni ocazionate de Challenge Accepted Hackathon cu diverse instituții publice. Aceste interacțiuni i-au permis să realizeze faptul că digitalizarea se află în stadii incipiente în multe dintre instituțiile românești. De altfel, se știa și din presă că România se află pe ultimele poziții ale topului UE privind digitalizarea instituțiilor publice.

Tot din punct de vedere instituțional, Școala informală de IT și ecosistemul său au încercat să facă lucruri concrete pentru a sprijini diverse instituții publice să se eficientizeze, prin apel la digitalizare, adoptând challenge-uri (provocări) din acest sector și livrând aplicații software în câteva ediții ale hackathonului menționat sau oferind cursuri pe teme de securitate informatică și RPA mai multor primării membre ale Asociației Primăriilor Comunale din România, prin divizia sa B2B, denumită Digital Stack. Așadar, ca organizație conștientă de rolul său în societate, după astfel de încercări am putut realiza că nevoile care se manifestă la nivelul instituțiilor publice din România, pe flancul digitalizării, exced cu mult posibilitățile de sprijin de care dispuneam. Ca atare, am început să transmitem invitații de alăturare mai multor actori importanți din mediul privat sau din mediul bancar și ne-am bucurat că ei au reacționat pozitiv.

Din punct de vedere personal, ca cetățeni care interacționează des cu diversele instituții publice, noi, inițiatorii demersului, ne săturasem să ducem declarațiile depuse online la cine știe ce etaje de prin clădirile administrațiilor locale (ca să parafrazez un banc devenit celebru). Asadar, ne-am dorit si din acest punct de vedere să facem ceva concret în schimbarea definitivă a stării de fapt.

– Care credeți că sunt principalii factori ce au făcut ca România să fie codașă topului UE privind digitalizarea instituțiilor publice?

În opinia mea, factorii principali care au generat situația actuală, țin de: 

– lipsa unor preocupări constante (la nivelul aparatului de stat) în ceea priveşte dezvoltarea competenţelor digitale necesare functionarilor publici din administrație (fie ea locală sau centrală) – altfel spus – educație insuficientă în domeniul digitalizării;

– infrastructura tehnologică neuniformizată în cadrul instituţiilor publice din țară;

– cadrul legislativ deficitar în domeniul digitalizării.

Poate o să vă mire faptul că nu am pus în rândul principalilor factori negativi ce au afectat nivelul digitalizării din instituțiile publice românești și factorul financiar (sau insuficiența fondurilor) dar să știți că am făcut-o intenționat. Cred, cu tărie, ca acest factor nu a fost unul blocant, mai ales în ultimii ani, căci cu puțină inteligență, creativitate și profesionalism, instituțiile publice puteau găsi forme de finanțare a digitalizării proprii, cu precădere într-o perioadă în care fondurile instituționale le-au stat și le stau (în continuare) la dispoziție.

Ține de resorturile instituțiilor confruntate cu problema digitalizării să găsească resursele umane specializate (interne sau externe) necesare și suficiente pentru a lămuri care sunt nevoile punctuale pe linie de digitalizare și cum pot fi finanțate achizițiile de software și hardware care să răspundă eficient și rapid respectivelor nevoi. Trebuie doar să își dorească acest lucru și să apeleze la sprijinul unor alianțe de profesioniști, ca cea pe care noi am înființat-o.

Mai concret, ce vă propuneți să faceți în cadrul programelor desfășurate sub egida Alianței Naționale pentru Digitalizarea Instituțiilor Publice?

Vom demara acțiunile noastre cu un workshop adresat factorilor de decizie din diverse instituții publice din țară, spre exemplu reprezentanții așa-numitelor Grupuri de Acțiune Locale, entități pe care noi le considerăm un bun dispersor al mesajului nostru în rândul administrațiilor publice locale din țară.

Evenimentul va avea loc în centrul țării, la Alba Iulia, în perioada 8-9 decembrie a anului curent și va fi o bună ocazie de informare a participanților cu privire la implicațiile și beneficiile digitalizării, dar și de sondare a tipologiilor de nevoi de digitalizare ce există la nivelul instituțiilor publice. Aceste dialoguri de cunoaștere mutuală ne vor ajută să creionăm și mai eficient programele următoare de sprijin, fie că vorbim de sprijin educațional (cursuri sau traininguri tehnice ce vor fi susținute în prima etapă a programului) sau consultanță IT & software.

Începând cu primăvara anului viitor, cu sprijinul unui important partener al demersului nostru, DIH4Society, vom demara și etapa a doua a programului Alianței Naționale pentru Digitalizarea Instituțiilor Publice, axată pe consultanță directă. În această etapă, instituțiile publice selecționate să participe în program vor beneficia de diagnoze privind maturitatea digitală și planuri de acțiune privind prioritățile de investiții și dezvoltare. De asemenea, echipele de specialiști ANDIP vor sprijini instituțiile publice și în elaborarea de specificații tehnice pentru dosare de achiziție / proiecte de investiții în domeniul digitalizării, robotizării, automatizării sau a securității cibernetice. 

Cum pot contribui alți actori ai mediului privat (și nu numai) la succesul demersului dumneavoastră?

În cadrul alianței sunt invitați să se implice și alti importanți furnizori de tehnologie și soluții digitale, sisteme de comunicații, soluții de integrare software, servicii de consultanță în atragerea de finanțări instituționale și lista ar putea să continue. 

Toate organizațiile interesate să contribuie la realizarea unui deziderat comun (eficientizarea instituțiilor publice din România) sunt rugate să intre pe website-ul alianței noastre: andip.digitalstack.ro. Acolo, își pot manifesta intenția de a se implica prin completarea formularului posibil de accesat prin rubrica intitulată: “Înscrie un partener”. Formele de sprijin pe care aceste organizații le pot aduce se pot concretiza (fără a se limita la acestea) în:

 a) oferirea de know-how tehnic (gratuit sau contra cost);

 b) produse hardware sau software, atât de necesare pentru buna desfășurare a procesului de digitalizare a instituțiilor publice; 

c) contribuții financiare (sub formă de sponsorizare) ca să ne ajute în acoperirea cheltuielilor necesare pentru implementarea proiectului;

 d) diseminarea informațiilor legate de program în rândul instituțiilor publice, asociațiilor reprezentative pentru instituțiile publice, sau alte organizații de interes în acest proiect.

De asemenea, rugăm și simplii cetățeni sau funcționarii publici să intre pe website-ul andip.digitalstack.ro și să ne semnaleze, cu ajutorul rubricii “Înscrie o instituție publică”, instituțiile care, după opinia lor, au mare nevoie de digitalizare. Ne vom strădui să contactăm respectivele instituții cu scopul de a le invita să se înscrie în programul ANDIP, astfel încât să beneficieze de soluțiile de accelerare a digitalizării pe care ne dorim să le punem la dispoziția lor.

Distribuie și tu:

Piața muncii dă semne optimiste în 2024: angajările continuă

Noul an aduce vești bune pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă. Angajatorii au început deja procesul de recrutare și urmăresc să găsească, într-un timp cât mai scurt, candidați potriviți. Ca de fiecare dată, Târgul de Cariere susține piața muncii și aduce împreună, și în această primăvară, candidații și angajatorii.

CEE Startup Landscape: Why Moldova Should Be on Your Watch List

Quietly emerging as a hub for startups and investors, Moldova, a small Eastern European nation, with a population of 2.45 million and a GDP of $45.02 billion, is increasingly gaining traction in the tech startup ecosystem. Having gained independence from the Soviet Union in 1991, Moldova embarked on a mission to rebuild and prosper.

RECOMANDATE

Articole similare