Ce spun cei care cred că noua tehnologie e de fapt umflată cu pompa

Deși mai puțin numeroase decât argumentele în favoarea noii tehnologii blockchain, argumentele anti-blockchain sunt de luat în seamă și de analizat, pentru că multe dintre ele devoalează probleme la care nu s-a găsit încă rezolvarea. Sau poate nu se va găsi niciodată.
Aceste contra-argumente pot fi, de obicei, încadrate în următoarele  trei categorii:

• Rata de adopție a tehnologiei blockchain va fi mai mică decât își închipuie entuziaștii susținători ai tehnologiei;
• Blockchain nu va avea impactul așteptat;
• Investițiile în criptovalute și DApps (aplicații descentralizate ce au la bază blockchain) au mai multe dezavantaje decât avantaje.

Avem totuși două zone de analiză – cea a publicului larg și a oamenilor din tehnologie și cea a instituțiilor naționale de stat și financiare, cum ar fi Guvernele și Băncile. Dacă la prima categorie, optimismul e moderat, când vine vorba de acestea din urmă, șansele privind rata de adoptare a noii tehnologii scade vertiginos.
Să vedem, așadar, care ar fi o parte dintre contra-argumentele legate de aplicarea noii tehnologii pe scară largă, disruptive, în mai toate domeniile socio-umane, acestea atingând și chestiunile care țin de legislație, reglementare, imutabilitate.

1. TEHNOLOGIE GREU DE ÎNȚELES. În primul rând, este o este o tehnologie complexă și greu de înțeles de neinițiați. E vorba despre tehnici de criptografie, chei criptografice, wallet-uri etc.
2. REZOLVĂ PROBLEME REZOLVATE. Multe dintre aplicațiile blockchain rezolvă probleme care sunt deja rezolvate, și chiar mai eficient, fără ajutorul acestei tehnologii.
3. CADE VITEZA? Bazele de date dintr-un blockchain cresc foarte repede pe măsură ce noi tranzacții și blocuri sunt adăugate, și există reținerea că în astfel de condiții s-ar putea ca, pentru anumite tipuri de tranzacții, pentru care viteza de lucru este foarte importantă,  noua tehnologie mai mult să încurce.
4. TRANSPARENȚA POATE FI O PROBLEMĂ. Transparența, o calitate esențială a tehnologiei, s-ar putea să nu se împace prea bine cu cerințele de privacy din domeniul bancar. Folosirea crypto-adreselor pentru identitate este destul de problematică deoarece nici o bancă nu dorește ca vreun competitor să afle informațiile tranzacțiilor pe care le face.
5. CUM RESPECȚI LEGEA? Dacă o firmă de mari dimensiuni dorește să stocheze informații în blockchain, cum va face că să respecte legile și constrângerile juridice din fiecare regiune/ țară a lumii unde această informație e stocată (avem în vedere că fiecare nod deține toate datele din blockchain, iar nodurile rețelei sunt împânzite în toată lumea);
6. DE CE SĂ ELIMIN INTERMEDIARUL DACĂ ARE COSTURI MICI? Uneori, intermediarii sunt utili, nu trebuie eliminați. Frumusețea blockchainului este că permite ca două părți care nu au încredere una în altă totuși să interacționeze fără mediatul de încredere. Dar dacă costurile cu intermediarul sunt foarte mici, va fi greu să convingi firmele sau publicul să accepte acel serviciu prin folosirea blockchain.
7. BLOCKCHAIN MANIPULAT. Dacă mai mult de 50%+1 dintre noduri spun o minciună, acea minciună este stocată ca adevăr – se numește „51% attack”. De aceea bazele de minare pentru criptomonede sunt atent monitorizate pentru a nu se ajunge la o astfel de situație.
8. DE UNDE ȘTIU CĂ DOCUMENTUL E REAL? Trebuie să existe un set de condiții pentru ca o problemă să aibă nevoie de o rezolvare necesară și eficientă cu ajutorul blockchain: e nevoie de o chestiune care să ceară o bază de date cu surse multiple, care livrează informații nesigure. Dar dacă informația stocată în blockchain este non-digitală (spre exemplu un document), tot e nevoie că o autoritate statală să certifice că acel document este real și valabil.
9. MĂRIMEA DĂUNEAZĂ. Dacă aplicațiile blockchain ies din sfera transferurilor de valoare, spre exemplu în domeniul Internet of Things, aceste blockchains ar putea deveni foarte lente pe măsură ce cresc în dimensiuni și număr de noduri. Se poate spera că este o problemă trecătoare, rezolvabilă, dar deocamdată se înscrie la probleme.
10. BLOCKCHAIN NU ÎNSEAMNĂ AUTOMAT ADEVĂR. Autoritățile de reglementare cer corporațiilor să dovedească cum că informațiile stocate în blockchain sunt corecte, reale. Simplul fapt că este stocată într-un blockchain nu este suficient pentru demonstrarea acurateței informație.
11. CUM REPARI O GREȘEALĂ STOCATĂ? Ce se întâmplă dacă un angajat comite o greșeală și informația se stochează în blockchain, în condițiile în care acționează imutabilitatea, imposibilitatea de a modifica informația? Blockchain-uri care să permită, selectiv și privat, intervenția ar putea fi luate în discuției în viitor.
12. PERMISSIONLESS OR PERMISSIONED? Descentralizarea poate fi un dezavantaj uneori pentru clienți în multe din aplicațiile ce au la bază blockchain. De exemplu, dacă cineva postează o informative defăimătoare despre tine pe Facebook, te poți plânge unei autorități centrale care să o elimine. Ce te faci cu o rețea descentralizată? De aceea, unii cred că este necesar să se cântărească avantajele și dezavantajele folosirii tehnologiei blockchain în funcție de fiecare aplicație în parte. Dacă până la urmă dezavantajele sunt mai multe, e de preferat să se folosească un permissioned/private blockchain, care ar fi semnificativ mai bun decât varianta tradițională de management a informației după cum aminteam mai sus.
13. AȘTEPTĂM PÂNĂ SE MATURIZEAZĂ. Oricine a lucrat într-o multinațională sau o organizație mare știe cât de greu se mișcă lucrurile în interior. Asa că e foarte posibil ca aceste companii să aștepte maturizarea tehnologiei până să o adopte.Axel Pierron de la Optimas LLC, expert în servicii financiare, este de părere că „Blockchain is a solution looking for a problem”, de aceea nu trebuie văzut blockchain ca un panaceu, gata să rezolve orice și oricând, ci ca o soluție care, în anumite condiții și pentru anumite probleme, poate fi aplicat cu succes.

Dacă vrei să afli mai multe despre industria de IT & Outsourcing din România și nu numai, click aici.