Conform unui studiu dat recent publicității de către Forumul Economic Mondial (World Economic Forum), până în anul 2022 peste 75 milioane de job-uri vor dispărea din circa 20 de industrii importante, în timp ce peste 130 de milioane de slujbe noi vor apărea, cu precădere, în industriile emergente [1].

Într-un astfel de context, sistemele educaționale din toate țările lumii se confruntă cu o provocare fără precedent. Cum să pregătești specialiști pentru meserii care încă nu există? Ce teme de studiu și ce activități de laborator să incluzi în programa elevilor și studenților într-o perioadă de reașezare fundamentală a “bătrânului” nomenclator de meserii?

O posibilă soluție pentru situația creată, între puținele care există, este – fără doar și poate – reorientarea profesională a adulților.

Deja, în multe industrii ale economiei mondiale au loc mutații considerabile în ceea ce privește cele mai căutate aptitudini legate de muncă (work related skills), în topul primelor 10 astfel de aptitudini devenind majoritare cele care țin de atribute psihologice, și nu de anumite “bagaje de cunoștințe” dobândite într-un anumit tip de liceu sau facultate. 

Figura 1. Cererea pentru abilități legate de munca (2015-2020), la nivelul tuturor industriilor [1].

Angajatul viitorului va trebui să fie, așadar, o persoană cu abilități cognitive și psihice bune, care să îi confere adaptabilitate suplimentară și capacitatea de a trece cu succes prin procese de reorientare profesională de scurtă durată.

Din perspectiva psihologică, devine din ce în ce mai clar că în procesul orientării și al selecției profesionale are loc o trecere de la “psihologia nostalgic pozitivistă”, concentrată pe determinarea personalității candidatului în funcție de exactitatea datelor și acurateţea rezultatelor testelor aplicate, către o psihologie în care accentul se pune pe dimensiunile psihovocaționale și comportamentale ale personalității celui analizat [3]. Cu alte cuvinte, sub efectul digitalizării, a sosit, în cele din urmă, și momentul (mult așteptat de unii) al depăşirii canoanelor clasice de abordare a examenului psihologic al personalităţii angajaților. 

În acord cu cercetările remarcabilului psiholog Daniel David, românii au tendința de a se crede ceea ce nu sunt [2]. Reorientarea profesională, în general, și cea către industria IT & software în special, vine să completeze această realitate oarecum descurajantă cu una dătătoare de speranță: ne putem crede așa cum ne-am dori să fim!

Cu alte cuvinte, românii sunt predispuși (genetic) la a transforma, cu succes, o “iluzie pozitivă” într-o realitate optimistă, chiar și prin reorientarea profesională. 

“Dacă îți fixezi un anumit obiectiv și faci tot ceea ce ține de tine pentru a-l atinge, cu siguranță rezultatele se vor vedea; mai devreme sau mai târziu, dar ideea este să nu te lași influențat negativ de părerile din jurul tău …”, declară Iulian Biban, absolvent al Școlii informale de IT din Timișoara. 

Iată deci un posibil prim atribut psihologic important, care trebuie să însoțească procesul de reorientare profesională: optimismul (și nu oricare, ci unul realist). 

Experiența celor peste 6 ani de reorientare profesională facilitată de Școala informală de IT pentru mii de români arată că alegerea domeniului, dar și a specializării, trebuie să se facă cu mare grijă și multă înțelepciune. Nu toți cei care își doresc o carieră în industria IT pot deveni programatori! Pentru cei care nu întrunesc veleitățile necesare unui programator, industria IT oferă alte meserii interesante (în domenii precum testare, analiză de business, management de proiect în IT etc.), însă pentru a descoperi aceste meserii este necesară îndrumarea unor persoane (mentori) cu experiență în industrie.

“Contribuția mentorilor este indispensabilă. Experiența și exemplele personale oferă informații foarte utile, pe care nu le găsești în nicio carte, în niciun curs online…”, afirmă Denis Goșa, absolvent al Școlii informale de IT din Timișoara.  

Considerând optimismul un punct forte, putem spune că ar fi bine să facem apel la el ori de câte ori  ne asumăm riscul unor schimbări profunde în viețile noastre. În acest fel descoperim un alt atribut psihologic esențial în reorientarea profesională: utilizarea punctelor tari, atâta timp cât aceasta se realizează în paralel cu recunoașterea și corectarea constructivă a punctelor slabe.

“După o lungă carieră în domeniul financiar – bancar, am vrut să-mi urmez drumul la care m-am gândit încă din copilărie. Jocul meu preferat era să montez și să demontez lucruri, să caut soluții … Am fost pasionată de domeniul tehnic de când mă știu. Tot timpul am remarcat la mine o ușurință, față de ceilalți, în a utiliza o aplicație sau în a ansambla un calculator...”, povestește Adina Gaciu, absolventă a Școlii informale de IT din Craiova.  

Cu un potențial intelectual (potențial de învățare) comparabil cu al multor populații aferente țărilor europene avansate (ex: Olanda sau Franța) [2], românii se remarcă prin virtuți precum inteligența și creativitatea, ambele extrem de utile în contextul unor meserii din industria IT & software. Aceste virtuți trebuie însă secondate de determinare și perseverență, căci un proces de reorientare profesională presupune (implicit) ieșirea din “zona de confort” și apelarea la un efort considerabil (hărnicia). 

“E nevoie de multă muncă, nu de talent înnăscut, pentru a deprinde abilitățile de gândire analitică absolut necesare pentru a intra în IT…”, conchide Mihai Pantea, mentor al Școlii informale de IT din Cluj-Napoca.

Cel de-al treilea atribut psihologic remarcabil, care trebuie să însoțească procesul de reorientare profesională, este deci dual: determinare și perseverență, căci ambele valențe sunt importante într-o astfel de circumstanță, alături de ambiție și voință.

“Se pune accent pe implicarea la curs, pe realizarea proiectelor și predarea lor la timp … Temele sau proiectele de care trebuia să ne ocupăm acasă au fost, de asemenea, foarte importante …  În anumite zile, când nu apucam să termin un proiect, mă străduiam să îl trimit, chiar și în miezul nopții.”, își aduce aminte Iulian Biban, absolvent al Școlii informale de IT din Timișoara.

Din perspectiva psihologică, noțiunea clasicei “perseverențe” trebuie înțeleasă și ca persistenţă a atenţiei (atenţie susţinută), în contextul alegerii unor job-uri din industria IT & software, această abilitate fiind esențială.

Așa cum s-a arătat deja, structurile aptitudinale şi de personalitate necesare desfăşurării unor activităţi specifice industriilor viitorului suferă mutații și se dezvoltă într-o direcție interesantă, care ține din ce în ce mai mult de: inter-relaționare, sociabilitate, prezență socială sau toleranţă (lipsa de prejudecăţi, deschiderea), capacitatea empatică sau caracterul colegial. Altfel spus, într-o industrie ca cea IT & Software, în care succesul depinde de munca în echipă, angajații trebuie să fie capabili să se integreze ușor în colective grupate inteligent pe criterii de interese şi motivaţii comune, adaptate situaţional scopurilor organizațiilor pe care angajații le deservesc.

Rezumând, putem extrage un al patrulea atribut psihologic important în context de reorientare profesională: inteligența socială.  

“Munca în echipă, în IT, este esențială. Într-o echipă eficientă de IT, fiecare membru va primi sarcina potrivită abilităților sale, care trebuie să fie complementare celor deținute de restul membrilor echipei. Astfel, fiecare proiect aduce după sine experiența învățării de la ceilalți, dar și a împărtășirii de cunoștințe, lucru ce reprezintă un puternic liant pentru oameni, dar și un important factor motivant.”, declară Ioana Blaga, mentor al Școlii informale de IT din Cluj-Napoca.

Angajații cu o bună inteligență socială vor contribui firesc la bunul mers al organizațiilor în care își desfășoară activitatea prin: contacte personale utile, transfer reciproc de notorietate (între ei și organizație) sau prin abilități bune de negociere şi încheiere de alianțe, convenții sau contracte comerciale (traduse prin capacitatea de a convinge, de a influenţa, dar și prin tact sau diplomație). 

În cazul unor meserii importante din domeniului IT & Software, în special din sfera testării aplicațiilor software, task-urile repetitive sunt o realitate constantă. Așadar, atribute psihologice precum: un bun control psihic, rezistenţa la stres şi frustrare, dar și rezistenţa la suprasolicitare psihică sunt mai mult decât binevenite.

Iată, deci, că în “bagajul” de atribute psihologice utile persoanelor dornice să facă o reorientare profesională de succes către industria IT & software ar trebui să fie și: autocontrolul comportamental.

“În școala tradițională nu suntem învățați cum să rezolvăm o problemă fără panică… Cel mai important lucru pe care l-am învățat la Școala informală de IT a fost acela de a gândi în algoritmi. Ni s-a format un stil de lucru, să știm unde să căutăm informația, cum să desfacem o problemă în pași mai mici, pentru a ajunge la rezolvare. Fără panică. Am învățat cum să abordăm orice problemă, oricât de ermetică ar părea la prima vedere.”, spune Bogdan Pașca, absolvent al Școlii informale de IT din Timișoara.

Sub influența digitalizării, domeniile tehnice au devenit tot mai dinamice, schimbările legate de lumea IT & C anunțându-se a fi din ce în ce mai revoluționare. Ca atare, persoanele care își doresc să activeze într-o astfel de industrie, ce “freamătă” sub influența noului, trebuie să dispună și de o bună capacitate de a rezolva noi probleme și provocări. 

“Am venit dintr-un domeniu total diferit de IT. Atunci a trebuit să învăț să am o altă perspectivă asupra lucrurilor, asupra modului de a învăța. Au fost mulți termeni de specialitate cu care a trebuit să mă familiarizez și la fel de multe informații noi pe care a trebuit să le asimilez în scurt timp. Asta a însemnat să citesc mult, să discut cu persoane care lucrează în domeniu, să ascult, să învăț, să-mi răspund la întrebări și neclarități”, povestește Loredana Pasat, absolventă a Școlii informale de IT din București.

Sub pecetea unei eficiențe intelectuale generale (a unei inteligențe) obligatoriu peste medie, capacitatea de a rezolva probleme depinde într-o mare măsură și de: pasiunea pentru nou, deschiderea spre inovaţii, abilitatea de a emite și verifica ipoteze, originalitatea sau capacitatea combinatorie a subiecților.

În procesul reorientării profesionale totul pleacă de la decizia de schimbare. Așadar, un alt atribut psihologic important atunci când vine vorba de schimbări majore în viețile noastre îl reprezintă capacitatea de decizie. O bună capacitate de decizie ne permite să: NU alegem jobul care să ne facă fericiți acum, ci să alegem jobul care să NU ne facă nefericiți mâine!

“Îmi plăcea ceea ce făceam, pentru că aveam destul de multă libertate în a-mi alege proiectele și timeline-ul pentru ele. Dar, după mai bine de 6 ani de inginerie, am început să mă gândesc la următorii pași în cariera de inginer și mi-am dat seama de un lucru: că mă voi plafona profesional. În acea perioadă, am aflat de la televizor de Școala informală de IT.”, își aduce aminte Alex Mocan, absolvent al Școlii informale de IT din Cluj-Napoca.

Așadar capacitatea de a lua (cu maturitate) decizii, promptitudinea deciziilor, dar și realismul și obiectivitatea acestora, coroborate cu abilitățile logic contextuale, pot fi factori de succes într-un proces de reorientare profesională.

Lista atributelor psihologice utile în procesul de reorientare profesională către industria IT & Software ar putea să continue, atât cu aspecte ceva mai dificil de sondat: fineţea perceptivă (percepţia şi diferenţierea), fidelitatea memoriei sau atitudinea autocritică, cât și cu aspecte aparent banale, precum: disciplina, cinstea, corectitudinea sau non- superficialitatea. 
Toate acestea au însă au un numitor comun: încrederea în oameni, pe care toți angajatorii din industria IT & Software, și nu numai, trebuie să o manifeste, ca premisă esențială în valorificarea (la maximum) a potențialului excelent pe care angajații români, ca exponenți ai poporului cu același nume, îl au.

Cluj-Napoca, 19.01.2020

ec. dr. ing. Mihai Talpoș

Co-fondator al Școlii informale de IT

Bibliografie:

[1] Bernadette Wightman, 2020, Hundreds of millions of workers need reskilling. Where do we start?, Articol Internet, sursa: https://www.weforum.org/agenda/2020/01/hundreds-of-millions-of-workers-need-reskilling-where-do-we-start/ 

[2] Daniel David, 2015, Psihologia Poporului român, editura Polirom

[3] Puiu M. Mihai, 2006, Dimensiuni psihologice moderne în managementul resurselor umane – selecţie şi orientare profesională în medii specifice, sursa: http://www.armyacademy.ro/reviste/1_2006_ro/a5.pdf