Conform unui articol realizat de Adelina Mihai pentru Ziarul Financiar, România trebuie să devină un magnet pentru străinii calificaţi care vin să lucreze pe poziţii de execuţie în companiile locale.
Varujan Pambuccian, deputat în Comisia de IT&C, a depus în Parlament o propunere de modificare a legii cetăţeniei române, ce are un mecanism eficient si clar de atracție si retenție in România a talentelor in domenii strategice.

„Ideea acestei iniţiative a pornit de la faptul că avem în momentul de faţă un deficit foarte mare de candidaţi în domeniul IT, pe care nu îl putem acoperi cu resurse interne. Dacă nu suplimentăm necesarul cerut de piaţă, riscăm să se întâmple două lucruri: majorarea accentuată a salariilor şi diminuarea drastică a industriei sau acceptarea multor candidaţi în industrie care nu au studii de specialitate în domeniu, care va conduce la o scădere a calităţii produselor şi serviciilor dezvoltate“, a spus Varujan Pambuccian in interviul acordat catre Ziarul Financiar.

Prin această modificare și completare a Legii cetățeniei române nr. 21/1991, inițiatorul își propune facilitarea obținerii cetățeniei române pentru cetățenii străini sau apatrizii care au absolvit în România sau în străinătate o instituție de învățământ superior de specialitate şi care se angajează în România în acele sectoare de muncă unde există deficit de personal calificat, care nu poate fi acoperit cu resursa locală.
Periodic, Guvernul României va întocmi o listă care să cuprindă acele ocupații din Clasificarea Ocupațiilor din România, prioritare pentru dezvoltarea economică, domenii profesionale în cadrul cărora necesarul de muncă nu poate fi acoperit cu resursa locală şi în care se pot angaja și apatrizii sau cetăţenii străini la care se referă această propunere legislativă.

“Această inițiativa are un impact pozitiv in domenii strategice, cu valoare adaugată pentru România (cum ar fi IT, servicii medicale) și care va permite atragerea și retenția de talente specializate. Pentru industria IT & Outsourcing în particular va crește atractivitatea României pe piața europeană de muncă si va fi o gură de oxigen pentru companiile deja existente.” – Dan Zaharia, senior consultant, Extind.

Există domenii în România (ex. IT) care se dezvoltă foarte rapid şi în care cererea anuală de forţă de muncă nouă a ajuns să fie mai mare decât cea produsă în sistemul de învăţământ românesc. De asemenea, sunt domenii în care există riscul creării unui deficit, prin plecarea în număr tot mai mare a personalului calificat, cum ar fi domeniul medical.
Ce înseamnă toate acestea pentru Iași si România de Nord-Est? Avem un nou sprijin în asumarea rol de creare, atracție si retenție a polului regional de talente ITC din Ucraina (Cernăuți, Odessa) si Republica Moldova (Chișinău, Bălți).
Noile reglementări reprezintă o excepție de la art. 8 (1) lit. a) din Legea cetăţeniei, prin acordarea cetăţeniei române absolvenţilor străini din România specializaţi într-una din meseriile stabilite prin Hotărâre de Guvern, precum şi prin reducerea stagiului de rezidență pe teritoriul statului român până la 2 ani, în vederea obţinerii cetăţeniei române pentru străinii care se angajează în meseriile mai sus-amintite.
Textul integral al propunerii legislative inițiate de Varujan Pambuccian este:

LEGE pentru modificarea şi completarea Legii cetățeniei române nr. 21/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 576 din 13 august 2010

Parlamentul României adoptă prezenta lege :
Art. I. – Legea cetățeniei române, nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 576 din 13 august 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 8 alineatul (2), litera d) devine alineatul (3) cu următorul cuprins:
Art. 8 (3) – Termenele prevăzute la alin. (1) pot fi reduse până la 2 ani dacă solicitantul a investit în România sume care depășesc 1.000.000 euro.

2. După articolul 82 se introduce un nou articol, articolul 83, cu următorul cuprins:
Art. 83 – (1) Prin Hotărâre de Guvern se stabileşte lista ocupațiilor care reprezintă o prioritate pentru dezvoltarea României şi pentru care resursa locală nu poate acoperi necesarul de locuri de muncă. Această listă se întocmește în conformitate cu Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) și se actualizează periodic.
(2) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, titular al unei diplome emise de o instituţie de învăţământ superior din România, care atestă absolvirea cursurilor acesteia cu frecvenţă și pregătirea într-una din meseriile cuprinse în lista prevăzută la alin. (1).
(3) Cetățenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care are rezidenţa pe teritoriul statului român de cel puţin 2 ani, dacă este titularul unei diplome care atestă faptul că a absolvit o formă de învățământ superior de specialitate şi dacă ocupă un loc de muncă dintre cele prevăzute la alin. (1).
(4) Niciun cetățean român nu va fi disponibilizat drept urmare a angajării persoanelor prevăzute la alin. (2) şi (3).
(5) Condițiile prevăzute la art. 8 (1) lit. b), c), f), e) şi g) se aplică în mod corespunzător persoanelor la care face referire prezentul articol.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din………….2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. ( 1 ) din Constituţia României.

Conform expunerii de motive depuse alături de aceste amendamente la legea cetățeniei, reglementări similare există și în legislația internă a altor state membre ale Uniunii Europene. În Franța, Codul civil prevede, în articolul 21-18, o reducere a perioadei de rezidență obișnuită de la 5 ani la 2 ani pentru străinul care a încheiat cu succes 2 ani de studii superioare în vederea obținerii unei diplome eliberate de o universitate sau de o instituție de învățământ superior francez.
Tot aici se menționează reducerea stagiului la 2 ani pentru străinul care, prin capacitățile și aptitudinile sale, a adus sau poate aduce servicii importante Franței sau străinul care prezintă un parcurs excepțional de integrare sau cu activități și acțiuni deosebite, desfășurate în domeniile civic, științific, economic, cultural sau sportiv. De altfel, în sensul şi spiritul acestor prevederi legale a fost modificată şi completată Legea cetăţeniei române în anul 2015, prin introducerea articolelor 81 şi 82.
Reducerea perioadei de rezidență la 2 ani se va aplica și străinilor care au investit în România sume ce depășesc 1.000.000 euro. Această categorie de persoane fără cetățenie sau cetățeni străini care poate beneficia de o reducere a termenelor generale din Legea cetățeniei române este reglementată și în actuala lege, inițiatorul introducând, ca element de noutate, reducerea perioadei de rezidență pe teritoriul statului român până la 2 ani pentru încurajarea investiţiilor și crearea de noi locuri de muncă în România.
Prevederi asemănătoare sunt cuprinse și în Legea Imigrării și a Naţionalităţii aplicată în SUA, atât în ceea ce priveşte investitorul străin (cu sume cuprinse între 500.000 – 1.000.000 dolari), cât şi persoanele cu studii superioare din diferite domenii profesionale, reprezentând categorii de imigranţi în baza unui contract de muncă, aplicanţi pentru obţinerea dreptului de rezidenţă permanentă (Green Card).
Două elemente sunt foarte important de menţionat:

• prin angajarea persoanelor străine la care se referă acest articol nou-introdus în lege, niciun cetăţean român nu îşi va pierde locul de muncă, domeniile vizate fiind acelea în care oferta forţei de muncă specializată este deficitară în comparaţie cu cererea de forţă de muncă, iar disponibilizarea unui cetățean român pentru angajarea unui apatrid sau a unui cetățean străin este interzisă.
• toate celelalte condiţii prevăzute în lege pentru obţinerea cetăţeniei române (loialitatea faţă de statul român, vârstă, comportament moral şi legal, cunoaşterea limbii române şi noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, cunoaşterea prevederilor Constituţiei României şi a imnului naţional) trebuie îndeplinite de persoanele străine la care se referă prezentul articol de lege.