Articol scris de Cristina Petrache
Care sunt trendurile în proiectele startup-urilor de tehnologie? Cum sunt văzute startup-urile din Iași și din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est? Care sunt probleme cu care se confruntă și cum pot fi ajutate?
Într-un interviu pentru PIN Magazine, Alexandru Agatinei, CEO How To Web răspunde la aceste întrebări și trimite și către rapoartele comunităților How To Web și Launch care analizează activitatea în anul 2022 a startup-urilor de tehnologie din România.
Sunteți într-un tur prin România și ați ajuns la Iași după ce v-ați întâlnit deja cu fondatori de startupuri din tehnologie din Vestul țării. Cum se compară Iașul cu aceștia, dar și cu restul țării?
Comunitatea din Iași și din regiunea Nord Est este una foarte vibrantă. România este formată din mai multe hub-uri de tehnologie, foarte importate. Sau din ce în ce mai importante, fiecare individual. Iașul este unul dintre aceste hub-uri, Bucureștiul a fost dintotdeauna și rămâne cel mai important poate din România și din regiunea aceasta a Europei, dar sunt și Clujul, Timișoara, Oradea.
Și vedem că ele în sine se dezvoltă ca niște hub-uri importante în zona asta de tehnologie, de produs în mod special, nu doar de outsourcing. Și ce vrem noi să facem prin activitatea comunității Launch este să le asigurăm comunicarea între ele. Comunicarea stakeholderi-lor și fondatorilor, între aceste micro-sisteme din fiecare oraș.
Cum îi puteți ajuta, concret?
Ce observăm prin Launch, pentru că suntem în contact direct cu fondatorii și urmărim parcursul lor, e că parcursul acesta, de la idee la construirea unui produs, este foarte dificil, de fapt, și toți fondatorii se angrenează la o călătorie care poate să dureze ani de zile și care implică o grămadă de efort.
Efectul a ceea ce construiesc acum cei pe care i-am întâlnit la Iași, îl vom vedea în ani de zile. Noi vrem să îi ajutăm pe tot parcursul ăsta. Care poate fi scurtat, dacă își împărtășesc din ce în ce mai frecvent lecțiile astea. Și să contribuim în comunitatea respectivă, în Iași în cazul acesta, în regiune, la ceva ce există deja.
Și știm că există inițiative, cum face FabLab pentru comunitatea locală, sau People of Design, People of Tech, au inițiative care se întâmplă pe tot parcursul anului, așa cum și noi facem în comunitatea Launch acțiuni pe tot parcursul anului ca să-i ajute pe founderii aceștia să-și deblocheze problemele, să-și găsească oamenii potriviți în echipă, să-și găsească investitorii, să facă proiecte pilot, să continue. Foarte important este să continue și, atunci când nu funcționează produsul la care lucrează, să știe care este următorul pas, fie că pornesc un alt produs, fie că se alătură unui alt start-up sau unei alte companii care face produse de tehnologie, să-și găsească locul în ecosistem.
Pentru că ecosistemul nu este format doar din fondatori, ei sunt de cele mai multe ori grupul cel mai mic, în ecosistemul național fondatorii reprezintă o fracție.
Au fondatorii de startup spirit antreprenorial, știu să facă trecerea de la idee la produs, știu cum să își monetizeze ideile?
Dacă au avut o experiență anterioară, sau dacă sunt în procesul ăsta de antreprenoriat de ceva timp, e posibil să aibă un mod de gândire și niște frame workuri pe care să le acceseze și să le folosească și care să-i ajute să-și prezinte produsul și să atragă membri în echipă.
Dacă au avut o experiență antreprenorială, chiar dacă nu a fost din zona aceasta de start-up de tehnologie, îi va ajuta, în orice caz, pentru că știu să gândească afacerea.
Noi facem și Launch Campus Days, care se adresează talentului în tehnologie și pe care îl găsim acum, în mare măsură, în rândul studenților. Și am făcut recent Launch Campus Days Iași și tot așa, îl facem în toate orașele mari. Acolo, obiectivul este să-i ajutăm să-și planteze sămânța asta antreprenorială.
Ați avut ocazia să asistați deja la întregul parcurs în cazul vreunui startup, de la idee la produs?
Cu unii dintre fondatori, inclusiv cu unii cu care ne-am întâlnit acum la Iași, ne știm de ani buni. Și vedem progresul pe care l-au făcut, atingerea unor obiective țintă.
Noi facem Conferința How To Web de prin 2009 încoace și vedem fondatorii aceștia, și din România, dar și din Estul Europei, îi vedem cum progresează. Și unii dintre ei au succes. Sunt companii precum ClientZen, de la Iași, pe care i-am văzut așa, progresând.
Când se poate spune despre un startup că este unul de succes?
Forma de succes spre care se pot îndrepta poate să însemne fie că un startup este achiziționat de o altă companie, fie, în mod ideal, că se listează pe una din bursele lumii, cum vedem de la noi, că s-a întâmplat recent cu UI Path.
Și cu cât fondatorii aceștia sunt ancorați în realitățile utilizatorilor lor, vor întreprinde acțiuni care să îi ajute să ajungă către succes. Important este și ce decid ei că înseamnă succesul.
Pentru că nu toate startup-urile trebuie să fie „the next“ UI Path, fiecare are path-ul său. Dar sunt multe dintre ele care ajung să vizeze o piață globală, să crească hiper-accelerat, să aibă nevoia inclusiv de fundraising, de venture capital, ca să crească.
Pentru că au capacitatea aceasta de a crește mai mult decât revenue-ul generat și atunci ajung să apeleze la genul acesta de surse de finanțare. La voi, în Iași, apropo de succese locale recente, există Nestor, sau DigiTail.
Care sunt trendurile care se observă la startup-urile din Iași (și din România)?
Vedem că unele startup-uri adoptă trendurile globale, cum e acum cu inteligența artificială. Toată lumea implementează soluții care înglobează zona asta de AI, Chat GPT sau orice formă de algoritmi și machine learning, sau moduri prin care integrează tehnologia aceasta de AI.
Dar, la fel de bine, trendurile se referă și la industrii. În How To Web facem anual un raport în care ne uităm la investițiile în startup-urile românești. Și vedem că se aliniază trendurilor globale: toate investițiile făcute în startupuri românești în 2022 se pliază pe zona asta de AI, Health, Education, Fin Tech, care sunt niște industrii foarte fierbinți în momentul de față“.
