Un studiu complex realizat de asociația H.appyCities, finalizat în luna septembrie 2022

România se află de ani buni pe ultimele locuri europene în rapoartele anuale prin care Comisia Europeană măsoară dimensiunea economiei digitale la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene prin Digital Economy and Society Index (DESI) al Uniunii Europene (UE).

Apariția unui nou raport atrage atenția preț de câteva zile dar, dincolo de acest lucru sau de mențiuni
sporadice ale DESI, nu există o abordare coordonată privind acțiunile care pot duce la îmbunătățirea
poziției României în acest clasament.

Analizând în detaliu DESI, poziția României raportată la progresul european dar și urmărind ce au
făcut celelalte țări pentru a-și îmbunătăți scorul, analiza de față trage câteva concluzii principale:

Ritmul de creștere al României este foarte scăzut

Menținerea actualului ritm de creștere al României în DESI reprezintă un risc foarte mare nu
numai pentru decalajul la care România se expune dar, prin efectul real pe care îl are, el duce la
încetinirea atingerii țintelor pe care Uniunea și le-a propus.

Este necesară înțelegerea mult mai bună a cadrului european, a rolului și structurii DESI,
precum și a datelor ce îl compun – analiza detaliază dimensiunile și subdimensiunile DESI și
oferă o claritate mai mare în acest sens

Nu înțelegem cadrul european

• Este necesară înțelegerea mult mai bună a cadrului european, a rolului și structurii DESI,
  precum și a datelor ce îl compun – analiza detaliază dimensiunile și subdimensiunile DESI și
  oferă o claritate mai mare în acest sens.

Nu știm ce instituții trebuie implicate

• Identificarea precisă a actorilor instituționali care pot urmări progresul pe fiecare
  subdimensiune a DESI poate asigura o coerență mai mare a acțiunilor – desemnarea unor
  reprezentanți din partea instituțiilor care pot contribui este de dorit.

Nu ne coordonăm

• Coordonarea la nivel de acțiuni este critică pentru îmbunătățirea situației economiei digitale a
  României, raportată, mai ales, la țintele europene.

Suntem la mare distanță de restul lumii

• Pe cele mai multe dintre dimensiuni România se află pe ultima poziție, la distanță mare de
  următoarele clasate sau de media europeană, și necesită implicarea tuturor actorilor la nivel de
  societate – mecanismul colaborativ pe care îl detaliem în document vine să ofere un cadru de
  lucru în acest sens.

Analiza arată clar ce trebuie făcut mai departe

• Identificarea și construirea pe baza componentelor la care România performează reprezintă un
bun punct de plecare – analiza arată astfel de zone și modalitățile prin care ele pot accelera
creșterea României.

PNRR poate fi un real ajutor

• Chiar dacă nu este perfect, cadrul oferit de Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR și 2
finanțarea europeană pot oferi puncte importante de sprijin pentru creșterea scorului României
în DESI – aici e necesară însă și o aliniere la nivel de indicatori de performanță și ținte urmărite.

Ce este deceniul Digital

Deceniul Digital aduce în discuție avantajele Uniunii Europene – o piață digitală armonizată, un model
socio-economic echilibrat, norme și reglementări solide în spațiul digital – dar și vulnerabilitățile
acesteia, cea mai mare fiind dependența de piețe externe atunci când vine vorba de tehnologii critice.
Pentru a valorifica avantajele și a reduce vulnerabilitățile, Deceniul Digital propune investiții clare din
fonduri de coeziune, dar și din mecanismul de redresare și reziliență pentru a susține cele 4 puncte
cardinale ale Busolei Digitale, care este instrumentul de monitorizare al progresului către 2030.

• COMPETENȚE DIGITALE: 20 milioane de specialiști în tehnologia informației (IT) cu paritate de gen
și 80% din populația UE să aibă competențe digitale de bază;

• INFRASTRUCTURI DIGITALE DURABILE, SIGURE ȘI PERFORMANTE: toate gospodăriile să dispună de o rețea gigabit, iar toate zonele populate, de 5G, producția de semiconductori să reprezinte 20% din producția mondială, 10.000 de noduri periferice de cloud computing și primul calculator cuantic la nivel de UE;

• TRANSFORMAREA DIGITALĂ A ÎNTREPRINDERILOR: 75% din întreprinderile europene să folosească servicii de cloud computing, Big Data și inteligență artificială, 90% dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM) să aibă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, dublarea numărului de unicorni europeni;

• DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE: servicii publice esențiale – 100% online, 100% din cetățenii europeni să aibă acces la dosarele medicale electronice, 80% din europeni să utilizeze o soluție de identificare digitală.