Publicația industriei TECH regionale

Cum luptă cu marile corporaţii ce au descins la Iași una din cele mai vechi firme IT din oraș. Povestea GREENSOFT

Povestea_GreenSoft, pinmagazine

O firmă IT din Iaşi pune inteligenţa artificială la lucru în sprijinul poliţiştilor care investighează infracţiuni informatice şi analizează probele digitale, oferă soluţii pentru specialiştii care se ocupă cu recuperarea şi administrarea creanţelor provenite din infracţiuni, crează soluţii informatice pentru autorităţile publice care vor să reducă birocraţia prin digitalizarea fluxurilor de lucru din instituţii şi mai ajută şi la îmbunătăţirea sistemului de alertă 112. 

Firma a fost înfiinţată în urmă cu 20 de ani

“După 20 de ani suntem în continuare pe piaţă. Cineva care se uită din exterior la industria de IT ar putea vedea doar partea strălucitoare a poveştii, fără să înţeleagă dificultăţile unei companii antreprenoriale cu capital românesc, în competiţie cu ceea ce înseamnă numele mari. Am trecut printr-o etapă în care a trebuit să restrângem personalul – am avut atunci 40 de angajaţi, am ajuns la 15, acum suntem 50.

A fost o perioadă în care piaţa a suferit o contractare şi se pare că noi nu am fost foarte bine adaptaţi la acea perioadă. Prin urmare, ca să supravieţuim, a trebuit să reducem personalul, ceea ce a fost probabil una dintre cele mai nefericite experienţe ale mele”, a mărturisit Adrian Brezulianu, care este fondator, administrator şi unul din cei trei acţionari ai GreenSoft.

Sub presiunea constantă pusă de corporaţiile din IT care recrutează masiv personalul şi aşa puţin de pe piaţa tehnologiei informaţiilor, firma ieşeană şi-a regrupat eforturile şi a început să-şi instruiască propriii specialişti, printr-un program de internship.

“Modul în care tu, companie mică, reuşeşti să păstrezi echipa este o provocare foarte mare. Pentru că tu nu ai atuurile pe care le poate oferi o corporaţie. Şi atunci, atuurile pe care le oferim noi colegilor noştri sunt cele legate de acces la tehnologie nouă, de participare în proiecte importante, în care le dăm posibilitatea să inoveze şi să crească tehnologic”, spune Brezulianu, care este convins că acum conduce “una dintre echipele de software din România cu oameni extrem de bine aliniaţi la ceea ce înseamnă tehnologie nouă.

Colegii noi stau împreună cu cei cu experienţă pentru o perioadă de două luni de zile, într-un internship, timp în care noi le arătăm nu numai cum se face un produs software nou, la noi, în companie, care sunt perspectivele lor de a creşte din punct de vedere tehnologic, dar şi viteza cu care pot ei creşte”.

Ce înseamnă abordare de tip low code?

Creşterea tehnologică a oamenilor de la GreenSoft se referă şi la condiţia ca, în momentul începerii unui nou proiect, fiecare angajat să înţeleagă cum se foloseşte o anumită tehnologie şi cum trebuie adaptată.

“Noi ne dorim ca, într-un anumit număr de ani, colegii care stau cu noi să devină full stack developers; asta înseamnă că el devine capabil să facă o dezvoltare care că includă şi o componentă de back-end, şi o componentă de front-end, să înţeleagă şi o parte de arhitectură. Obiectivul nostru este de tip win-win.

 Noi vom avea capabilitatea să ducem acei colegi de pe un proiect pe altul, astfel încât să avem o mai mare eficienţă în costuri. Acum, în piaţă, oricine poată să facă orice. Întrebarea este “în cât timp şi cu ce costuri?” 

Soluţia care nouă ne-a dat foarte mult câştig în ultima perioadă, din perspectiva prezenţei pe piaţă, este cea legată de o componentă aşa-numită «low code»”, susţine Adrian Brezulianu, care explică, prin exemple simple, ce presupune asta:

“O soluţie low code înseamnă că o parte din dezvoltare este înlocuită cu activităţi de configurare. E ca şi cum ai avea un puzzle pe care să îl poţi construi cu piese mai mari, ceea ce îţi permite ţie să dezvolţi mai repede şi cu costuri mai mici. 

Avantajul este că ai nişte componente – uite, un alt exemplu, construieşti mai repede un bloc din prefabricate, decât unul din cărămidă. Şi ăsta este trendul în toată industria de software. Să reutilizezi cât mai eficient din munca ta anterioară. 

Dacă de fiecare dată ar trebui să construieşti de la zero, ai vedea că, de fapt, costurile pe care le ai pentru dezvoltare nu îţi acoperă vânzarea produsului. Avem un set de componente pe care îl reutilizăm, componente care stau la baza dezvoltării a 90% dintre produsele noastre curente. 

Această abordare de tip low code noi credem că este soluţia pentru viitor, şi o folosim de aproape 3 – 4 ani în toate dezvoltările noastre”.

Tinerilor le lipseşte partea de mentorat real

Tot de trei – patru ani firma ieşeană şi-a revenit, după o cădere de la o cifră de afaceri de 14,4 milioane de lei în 2015, la 3 milioane lei în 2016, apoi la 2,3 milioane în 2017 şi 1,3 milioane lei în 2018. Din 2019 însă, GreenSoft s-a redresat; în primul an de pandemie a ajuns la o cifră de afaceri de 6,4 milioane lei, iar în 2021 – la 7,2 milioane lei.

Digitalizarea instituţiilor, introducerea IT-ului tot mai frecvent ca unealtă de lucru pentru funcţionari, curent grăbit de declanşarea pandemiei, s-a dovedit a fi o oportunitate pentru firmele din domeniul IT.

Iar GreenSoft, care a învăţat din greşelile din trecut, se adaptează: participă la licitaţii pentru contracte, fie singuri, fie împreună cu parteneri puternici, sunt atenţi la cererea pieţei şi încearcă să aducă în fiecare an pe piaţă unul sau două produse noi în domeniul tehnologiei informaţiilor.

Alături de ceilalţi doi acţionari ai GreenSoft, Mihaela Lungu-Constantineanu şi George Mardarasevici, Adrian Brezulianu încearcă să schimbe mentalităţi, cu ajutorul GreenSoft:

“Ceea ce cred că le lipseşte tinerilor noştri este partea aceasta de mentorat real, trebuie să înveţe maniera în care te uiţi la un lucru şi îi găseşti o rezolvare. Şi să nu le fie frică să greşească. Să aibă curaj”.

Curaj poate fi cuvântul care defineşte compania ieşeană care se implică în proiecte din cele mai diverse domenii. 

Un exemplu este proiectul „Investigarea infracţionalităţii informatice şi analiza probelor digitale” licitat de Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin care se cerea o soluţie informatică pentru analiza de tranzacţii cu cripto monede, precum şi a serviciului de instruire aferent acestuia. GreenSoft a câştigat licitaţia.

Primul proiect în domeniul crypto care se face în România

“Proiectul cu crypto este primul proiect de genul ăsta care se face în România. Proiectul şi-a propus să implementeze o soluţie pentru Poliţia Română împotriva spălării banilor prin tranzacţii cu criptomonede. Este o soluţie cloud pe care am preluat-o de la un partener din Statele Unite ale Americii, cu care experţii din partea Poliţiei Române identifică potenţialele tranzacţii suspecte”, a explicat Adrian Brezulianu, apelând, din nou, la exemplificări:

“Dacă eu vreau să obţin nişte produse interzise pe piaţă sau nişte servicii care sunt ciudate, atunci eu trebuie să fac această tranzacţie prin încă doi intermediari, sau să o sparg în zece tranzacţii mai mici, sau… Sunt tot felul de metode utilizate de speculanţii din zona crypto, iar platforma le identifică, le prezintă expertului, iar acesta ia o decizie. 

Platforma nu dă soluţii de genul “e o tranzacţie suspectă sau nu”, ci platforma ajută expertul în crypto din zona de investigaţii să aibă o imagine mai clară”.

La UMF Iaşi, GreenSoft a câştigat licitaţia pentru dezvoltarea şi implementarea platformei Living Lab a Centrului de Inovare şi Transfer Tehnologic MAVIS.

“Living Lab-ul dezvoltat în cadrul CITT MAVIS se va concentra pe produse e-health dedicate managementului bolilor cronice şi îngrijirii vârstnicilor pe de o parte, iar pe de altă parte pe crearea, dezvoltarea, testarea şi validarea, prin implicarea end-userilor, a unor dispozitive medicale dedicate managementului bolilor cronice şi îngrijirii vârstnicilor”, anunţa un comunicat de presă al UMF în urmă cu doi ani, odată cu lansarea Centrului MAVIS.

Noua generaţie a sistemului 112: localizare şi integrări cu diferite alte sisteme

“Un alt proiect la care lucrăm acum şi de care sunt foarte mândru e cel în care, împreună cu Orange România, participăm la realizarea noii generaţii a sistemului 112, pentru Serviciul de Telecomunicaţii Speciale”, a adăugat şeful GreenSoft. 

Parteneri în acest proiect, alături de firma ieşeană, mai sunt şi IT-iştii de la Atos IT Solutions and Services SRL (companie care ocupă locul 3 în România în domeniul activităţilor de consultanţă în tehnologia informaţiei).

“Noi dezvoltăm partea de GIS, deci componenta de hărţi este dezvoltată de noi de la zero, şi o parte de integrare între sistemul propriu-zis şi integrarea cu sistemele conexe. De exemplu, maşinile noi au un sistem de alarmare automată. 

Acel sistem de integrare automată reprezintă o integrare către sistemul automat de urgenţă. Când o maşină de generaţie nouă are un accident, capabilităţile ei de a suna automat, de a se integra cu sistemul, de a anunţa locaţia, de a discuta eventual cu şoferul sau cu pasagerii implicaţi în accident, toate acestea reprezintă una dintre integrările respective. Sunt mai multe, sunt peste 30 şi ceva de integrări cu diferite sisteme. Asta este partea noastră în acest consorţiu, în care Orange este lider”.

„Dezvoltarea sistemului informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni” e un alt proiect câştigat de GreenSoft, al Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

La Constanţa, Autoritatea Navală Română şi-a propus reducerea cu cel puţin 25% a duratei pentru parcurgerea procedurilor administrative aferente serviciilor publice furnizate de ANR pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, prin digitalizarea fluxurilor de lucru din cadrul instituţiei. Vodafone şi GreenSoft sunt partenere în acest proiect.

„În general, filozofia noastră este de a merge în consorţii, pentru a putea participa la proiecte mari, noi având responsabilităţi în general în zona de dezvoltare pe o componentă, pe alta, sau de integrare a unor componente”.

În alegerile din 2016 din Republica Moldova s-a folosit o platformă Greensoft

„Am făcut şi sisteme informatice pentru alegeri electorale. În 2016 au fost alegeri prezidenţiale în Republica Moldova şi s-a utilizat o platformă dezvoltată de noi. În 2016 au fost şi alegeri parlamentare la noi, în decembrie, acea platformă a fost de asemenea implementată de noi”, îşi aminteşte Adrian Brezulianu de alte şi alte proiecte dezvoltate în cei 20 de ani de la înfiinţarea GreenSoft.

Nu apuci să faci ceva, că se schimbă miniştrii şi totul o ia de la capăt

Municipiul Carei se ocupă şi cu ajutorul GreenSoft de proiectul „Planificare strategică şi accesibilizare a serviciilor oferite de administraţia locală în Municipiul Carei”.

Municipiul Roman beneficiază de serviciile firmei ieşene pentru „Planificare strategică şi digitalizare urbană pentru Municipiul Roman”. 

Iar în Municipiul Urziceni, GreenSoft şi-a asumat extinderea sistemului informatic integrat pentru continuarea simplificării procedurilor administrative şi reducerea birocraţiei pentru cetăţeni, prin digitalizarea serviciilor publice”

„Autorităţile încearcă să se ducă în zona asta de digitalizare. Dar problema vine din sfera politicului, că nu apucă reprezentanţii autorităţilor să stea foarte mult într-o poziţie. Am discutat cu diverse autorităţi, însă cea mai mare problemă este ciclul ăsta de viaţă al unui proiect de digitalizare versus timpul petrecut în funcţie de un ministru. 

Nu apuci să faci ceva, că se schimbă miniştrii şi totul o ia de la capăt. Noi avem în momentul de faţă, cred, vreo cinci proiecte implementate la autorităţi locale. Bugetele sunt insuficiente, bugete de PNRR încă nu avem. Dar va fi interesant. 

Dacă pui toţi banii din PNRR şi pui toată forţa disponibilă în momentul acesta în România pe implementare, oamenii nu acoperă nici 30% din necesar. Trebuie pregătiţi oameni în ritm rapid”.

Faptul că autorităţile conştientizează, de exemplu, că birocraţia poate fi redusă prin digitalizarea serviciilor publice e un început, dar sprijinul acestora în dezvoltarea domeniului IT încă nu se simte în companiile de profil.

“Dacă în Polonia procentul produselor IT pe care companiile autohtone îl livrează către ţara lor este de 35-36%, ştiţi care e procentul în România? 11-12%! Şi consider că este păcat că noi, ca naţiune, nu folosim resursa noastră umană. 

Am avut experienţe în care un produs venit de la o companie străină, a fost considerat net superior cu ceea ce am fi putut livra noi doar pentru că venea de la o companie străină. 

Nouă ne fac compeţiţie companiile poloneze care sunt sprijinite de statul lor prin politici publice, să meargă să facă export, să-şi deschidă filiale în alte ţări, ceea ce înseamnă dezvoltare”, susţine Adrian Brezulianu.

Este nevoie de dialog la nivel local între autorităţi şi companiile IT

“Sigur, există o decizie a unor investitori mari să vină aici, şi putem discuta de Oracle, de Ness, de Amazon, Continental, care sunt prezenţi în Iaşi şi au angajaţi mulţi în zona respectivă. 

Cred că ei au înţeles foarte bine care este avantajul: Iaşul este în continuare un pol de dezvoltare important, cu preţuri cu până la 15 – 20% mai mici decât Bucureştiul, mai mici decât Clujul. 

Şi nu cred că cineva trebuie să mai convingă vreun nume din astea mari cât de important este Iaşul. Unde simţim noi că se mai pot face lucruri este zona asta de sprijin antreprenorial. Autorităţile locale, polii de dezvoltare instituţionali ar trebui să reflecteze în ce manieră pot ajuta companiile antreprenoriale să se implice în proiecte”.

La nivel local, se simte nevoia unui dialog între autorităţi şi companiile din IT, cred reprezentanţii mai multor firme ieşene din acest domeniu, care se grupează în clustere, în speranţa că dacă-şi unesc forţele pe plan local, vor creşte împreună.

“Eu cred că se pot crea strategii şi politici publice prin care companiile antreprenoriale să fie ajutate. Autorităţile locale ar trebui să discute despre propriile nevoi de dezvoltare tehnologică, cât mai concret, cu companii IT locale. Ar trebui bugete dedicate clusterelor. 

Iar dacă vrei să dezvolţi o poveste numită IT, primul lucru de făcut ar fi o radiografie cât mai reală a domeniului”.

Distribuie și tu:

START Nominalizări PIN AWARDS 2024!

Industria regională de TECH se pregătește să celebreze o nouă serie de recunoașteri prin Gala PIN AWARDS 2024, care va avea loc joi, 23 mai

RECOMANDATE

Articole similare

PIN magazine - IT și Pisica lui Schrodinger

Industria IT și pisica lui Schrödinger

În 2024, dacă întrebi 100 de manageri IT cum va arăta piața și tendințele din industrie, vei primi tot atâtea răspunsuri paradoxale precum „pisica lui Schrödinger” – unii vor spune că piața dă semne de revenire, alții vor spune că se fac încă disponibilizări și că există presiuni din partea clienților privitoare la proiectele în derulare. Cu alte cuvinte, din perspectiva unora, în 2024 industria IT își va reveni, ne vom întoarce la birou (mai mult sau mai puțin forțați) încurajați de faptul că se reiau angajările și se deschid proiecte noi.

Orange - PIN magazine

Orange România, partener strategic pentru cele mai importante competiții naționale de securitate cibernetică

Orange România este primul operator local de telecomunicații care s-a implicat în dezvoltarea, organizarea și susținerea celor mai importante competiții naționale de securitate cibernetică. Cu scopul de a contribui la formarea viitorilor specialiști în securitate cibernetică, domeniu cu un deficit de peste 347.000 de angajați la nivel european în 2023, Orange este partener strategic pentru: Campionatul Național de Securitate Cibernetică (RoCSC), UNbreakable România, DefCamp și prima ediție a Olimpiadei Naționale de Securitate Cibernetică (OSC).