Primul episod dintr-un studiu realizat pe un eșantion de tineri români de Exact Business Solutions

Sunt cercetător și un reprezentant al generației X (35-50 de ani) care relaționează în fiecare zi cu milenarii (Gen Y), atât prin intermediul echipei pe care o coordonez, cât și prin studiile de piață pe care le fac pe ei.
Am început să îi studiez fiind curioasă să văd dacă ai noștri sunt diferiți de ai lor: în alte țări, sunt tot timpul studiați, măsurați, evaluați, pentru că sunt generația predominantă în câmpul muncii. Și interesant a fost să văd cât de mult seamănă ai noștri cu ai lor și cât de mult îmi place asta. Și că, de fapt, nu mai există ai noștri și ai lor, fiindcă cel puțin un sfert dintre ai noștri relaționează zilnic cu ai lor, adică cu aceeași generație din afara țării.
Ei se văd neînfricați, ceilalți îi văd iresponsabili
Dar cine sunt milenarii? Demografic pot fi simplu încadrați: cei cu vârstă între 18 și 35 de ani, „cei mai tineri de la birou”, așa cum îi descriem mulți dintre noi.
Dar nu vârsta e ce contează aici, ci noul mod de „a ne raporta la lume” pe care ni-l „sugerează” această generație. Și apropos de descriere, hai să vedem cum se descriu ei.
Cam așa: „generația high tech, online, cea care trăiește în secolul vitezei, generația vie, experimentalistă, generația care crede că viața merită trăită, tânăra speranță, neînfricată, fantastică, generația viitorului” (conform insight-urilor obținute în comunitatea online de 100 de milenari iGen, Exact&WaveTree0 2017).

 
Specializată în domeniul cercetării de piață, al sondajelor de opinie și al consultanței în marketing, EXACT Business Solutions oferă o gamă completă de metode, tehnici și instrumente de cercetare pentru studii cantitative și calitative. De la abordările clasice la cele inovative, soluțiile noastre integrate răspund în cel mai eficient mod nevoilor clienților noștri.
Noi îi descriem însă altfel: clar sunt diferiți de noi – un pic mai puțin responsabili, mai puțin implicați, mai puțin eficienți, mai puțin ascultători, mai puțin loiali ș.a.m.d.
Uitându-ne la ce zic ei și la ce zicem noi, cei un pic mai mari, nu putem să nu observăm o diferență de percepție. Suntem diferiți și asta nu este o noutate: întotdeauna au existat diferențe între generații și nu e nimic rău în asta.
EXACT&WAVETree0
Și apropos de cum și cât de des stăm de vorbă cu ei, am creat o comunitate de milenari online (pentru că în acest mediu se exprimă cel mai bine), comunitate foarte bine moderată și coordonată tot de milenari sociologi (Exact&WaveTree0), pentru că, deocamdată, ei cu ei se înțeleg cel mai bine. Dacă vreți să aflați mai multe de la ei, puteți apela la această comunitate cu încredere. Este o comunitate sindicalizată, unde 100 de milenari stau de vorbă cu noi în fiecare zi. Poate fi accesată simultan de mai mulți beneficiari, asigurând în același timp confidențialitatea insight-urilor obținute de fiecare beneficiar.
Ceea ce observ însă în ultima vreme este că se discută mai mult decât în alte vremuri despre schimbările „mai puțin bune” pe care le aduc cei din generația Millennials, Gen Y.
Nu le place absolut deloc cuvântul „trebuie”
Și așa am pus cu toții lupa pe ei și căutăm să îi corectăm. Fiindcă trebuie cumva corectați, ca să îi putem alinia standardelor: să vină la birou atunci când trebuie, să respecte ierarhii fiindcă așa trebuie, să execute anumite taskuri fără să îi intereseze de ce, fiindcă… așa trebuie, să își întemeieze o familie atunci când trebuie. Și de ce trebuie? Fiindcă suntem mai mari și știm noi mai bine.
Millenials încurajează economia circulară (peste 90% dintre ei au apelat la site-uri specializate unde vând/de unde cumpără produse) și sunt acei „cumpărători deștepți” care se uită la ce cumpără, astfel încât bunul ăla să valoreze ceva și când îl vând la rândul lor.
E un „trebuie” în tot și ce nu ne place este că generația asta a început să pună sub semnul întrebării acest trebuie.
Pentru milenari nu mai trebuie să (decât dacă face parte din stilul lor de viață) deții o mașină, să ai o casă în proprietate: 89% dintre tinerii de 18-35 de ani consideră că am avea o societate mai bună dacă oamenii are face sharing de resurse în loc de a le deține în proprietate.
De asemenea,

• nu mai „trebuie” să ai un program de 8 ore, fiindcă altfel lumea poate să chestioneze simțul responsabilității,
• nu mai „trebuie” să te căsătorești la vârstă adecvată (care o fi aceea?),
• nu mai „trebuie” să îți vezi de treaba ta fiindcă, nu-i așa, „capul plecat, sabia nu-l taie”,
• nu mai „trebuie” să nu te intereseze problemele altora dacă nu te influențează direct și să se ocupe „cei acreditați prin lege să facă asta”

Dimpotrivă, consideră că brandurile ar trebui să le creeze contexte gen crowdfunding unde să poată contribui cu sume pentru diverse acțiuni (76% apreciind brandurile care încurajează consumatorii să se implice în acțiuni de strângere de fonduri pentru diverse cauze).
Vin cu concepte de sharing pe care alții le-ar numi mai degrabă „comunism”
Și uite așa lumea se schimbă. Și se schimbă în mod natural, nu pentru că trebuie. Iar noi nu putem spune că ne este rău. Pentru că acești milenari ne-au învățat ce e economia de sharing (ride sharing-ul, home sharing-ul și altele), peste trei sferturi dintre ei spunând că progresul nu este despre a consuma mai mult, ci mai inteligent; pentru că ei încurajează economia circulară (peste 90% dintre ei au apelat la site-uri specializate unde vând/de unde cumpără produse) și sunt acei „cumpărători deștepți” care se uită la ce cumpără astfel încât bunul ăla să valoreze ceva și când îl vând la rândul lor (date extrase dintr-un studiu cantitativ online realizat de Exact în 2016).
89% dintre tinerii 18-35 de ani consideră că am avea o societate mai bună dacă oamenii are face sharing de resurse și nu le-ar deține în proprietate.
De asemenea, pentru că ei ne-au făcut să conștientizăm că problemele societății nu mai sunt reprezentate doar de întâmplările care au impact direct asupra ta, în comunitatea ta, dar și de ceea ce se întâmplă într-o lume comună influențată de terorism, criză economică, încălzire globală, toate acestea aflându-se doar la un click distanță.
Ce vor, de fapt?
Par a fi o generație a paradoxurilor: stau de vorba cu lumea mai mult în online însă, în același timp, este generația care se înțelege cel mai bine cu părinții din toate generațiile de până acum. Că doar pleacă de acasă mai târziu decât în alte generații. Și au și o relație mai bună și mai autentică cu bunicii decât alte generații.
Cum se auto-descrie generația Millenials?
„Generația high tech, online, cea care trăiește în secolul vitezei, generația vie, experimentalistă, generația care crede că viața merită trăită, tânăra speranță, neînfricată, fantastică, generația viitorului” (conform insight-urilor obținute în comunitatea online de 100 de milenari iGen, Exact&WaveTree0 2017).
I-am întrebat: ce caută în toate schimbările pe care le generează? Mi-au zis:

• să fie mobili,
• să fie liberi,
• să nu depindă de nimic și nimeni, deocamdată,
• caută flexibilitatea și libertatea de a se mișca, de a se exprima, de a alege, de a crea, de a rămâne sau de a pleca.

Mă întreb cum ne vom înțelege cu ei în continuare: la birou, acasă și în diverse alte împrejurări. Nu știu cum, tot ei ne vor învăța.
76% dintre milenari apreciază brandurile care încurajează consumatorii să se implice în acțiuni de strângere de fonduri pentru diverse cauze.
Un sfat însă pot să dau: în orice context am relaționa cu ei, să nu încercăm să îi schimbăm sau să îi facem să se adapteze condițiilor puse de noi.
Iar acest sfat poate fi urmat natural de un alt sfat: să încercăm mai bine să ne adaptăm noi condițiilor puse de ei. Avem mai mulți sorți de izbândă și mai mult, numai așa nu ne așezăm împotriva curentului.
Și încă ceva: ar fi bine să ne pregătim din ce în ce mai mult pentru ei fiindcă generația Z, cea care e acum pe băncile liceelor, e și mai și. Și e de bine!
Despre milenari la birou și ce vor ei să găsească la un job, într-un episod viitor.