Vorbeam acum câteva luni cu cineva de la o ambasadă din București, cetățean străin care făcuse niște cursuri prin Iași cândva și avea o afinitate pentru orașul nostru.
Când îi ziceam că noi aici în Iași vrem să ridicăm orașul și să-l dezvoltăm, m-a încurajat și mi-a zis un lucru pe care nu cred că o să-l uit vreodată: “De la București, Iașul există până la nivelul universitar. Dacă vorbim de facultăți, de academia, vorbim și depre Iași. După universitate, Iașul nu mai există”. Mi s-a părut că descrie destul de bine starea de astăzi a orașului nostru: cuminte, pasiv, mulțumit cu puțin. Suntem însă oare în pragul unei schimbări de atitudine? Sunt sub această suprafață liniștităniște curenți care așteaptă să iasă la suprafață?
Despre realități și povești
Mintea umană preferă să-și lămurească probleme complexe prin explicații simple, ușor de ținut minte și de repetat. Odată ce aceste explicații prind o oareșice popularitate, ele sunt luate de bune, repetate, internalizate, devin folclor și sunt tratate ca adevăruri. În Iași nu ai ce face. Nu știm să vindem în Iași. Clujul e mai antreprenorial pentru că au moștenit ceva din cultura austro-ungară. Așa suntem noi, mai delăsători. Bucureștenii sunt mai înfipți, noi nu suntem fi ca ei. Trebuie să facem din Iași un “Silicon Valley al …” (Sunt probabil sute de Silicon Valley al … în lume, fiecare cu altceva în loc de …, și niciuna cu adevărat Silicon Valley).
Toate acestea sunt banalități care nu reprezintă nimic altceva decât lucruri simplu de ținut minte și care par că au ceva adevăr în ele, ceea ce e de ajuns ca să le garanteze succesul. Prostioare virale.
Azi trecem dincolo de poveștile astea și privim altfel lucrurile. DacăIașul e azi prea cuminte, măîntreb de ce? Mă întreb cum se poate schimba asta, și nu caut răspunsuri în proverbe. Discutăm despre IT în mod special, că asta ne doare acum. Cum se poate ridica IT-ul din Iași și cum poate Iașul să se ridice prin industria sa de IT?
Vorbim despre capital. Câți oameni din Iași au cash disponibil, și de ce ordin? Cu câteva zeci de mii pe care-ți permiti să-i dai, organizezi un eveniment de industrie, dai niște burse private la niște doctoranzi, dotezi câteva laboratoare, renovezi o sală două de clasă. Cu câteva sute de mii finanțezi niște startup-uri. Cu câteva milioane, faci un accelerator de prim rang la nivel național.
Vorbim și de un anume fel de imaginație și intenție. Dacă ai capitalul ăsta, faci un bloc de locuințe la periferie ca să-l vinzi repede, sau investești în startup-uri de IT? Poți să zici și că asta e o măsură a cât de “dinamic” e un oraș: câți bani sunt, și-n ce-i investește lumea?
Cred că putem spune, fără a pica pradă niciunui stereotip, ca avem foarte puțin capital privat discreționar în Iași comparat cu Clujul, nu mai zicem cu Bucureștiul. Trebuie să-l creștem.
Ce avem?
Avem universități care-și îndeplinesc rolul de bază de a educa, la nivelul la care se face asta în România, și e esențial că le avem. Aceste universități nu sunt însă la nivelul de resurse sau de viziune prin care săfie “thought leaders” ai industriei în vreun mod semnificativ. Ne putem baza pe ele să existe, ne putem baza pe ele să educe, ne putem baza pe anume facultăți/oameni din ele să vrea și să facă ce pot, dar nu ne putem baza pe ele să dea direcția.
Pe ce ne putem baza?
În Iași lucrează în acest moment în jur de 10.000 de oameni în IT & Outsourcing, și totuși, cu greu ne putem gândi la 20 de startup-uri de IT locale care să funcționeze, nu că am avea pretenții de mărime sau eu știu ce alte KPI-uri.
Cred că ar trebui să ne putem un obiectiv foarte simplu: 1% din cei care lucrează în IT din Iași să încerce ceva pe cont propriu. Asta ar însemna 100 de oameni, mulți dintre ei cu experiență tehnicăși de business serioasă (prin alte locuri media de vârstă cea mai comunăa fondatorilor este de 35 de ani, nu știu dacă se aplicăși la noi).
Cum facem asta discutăm altădată. Deocamdată însă propun această măsurătoare, ca săștim cum să răspundem data viitoare când ne punem, sau ni se pune întrebarea, mișcăIașul sau nu? Sunt 100 de oameni din IT în Iași care se gândesc în mod serios să înceapă ceva, sau au început deja? Nu vise de weekend sau speranțe de discutat la bere că“lasă mă, vezi tu când o să-mi fac eu firmă”, ci să fi început ceva. Avem un KPI zic.