Concluziile primei ediții a Târgului IMM-urilor din IT & Cyber Security

Guvernanții nu mai pot ignora Iașul, județ descris de Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, ca fiind “noua forță în zona digitală a competențelor IT-iștilor în România”.

Acest motiv a făcut ca ediția 2023 a Târgului IMM-urilor din IT și Cyber Security să fie organizată întâi la Iași, urmând ca apoi târgul să ajungă și la Cluj.

58 de companii de profil au fost prezente la târgul organizat în perioada 1-5 noiembrie, pregătite să-și prezinte produsele sau serviciile pe care s-au specializat și au convins doi miniștri care au vizitat standurile că Iașul este orașul creativității și în IT.

În ultima zi a târgului IMM-urilor din IT și Cyber Security, ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, împreună cu cel al Cercetării, Inovării și Digitalizării și cu secretarul de stat din Ministerul mediului au vizitat standurile expozanților. La sfârșit, alături de prefectul Iașului, Bogdan Cojocaru, au tras concluziile.

“Este primul târg de anul acesta al întreprinderilor mici și mijlocii pe care Ministerul Economiei, Antreprenorialului și Turismului îl organizează. Am ales Iașul și am ales digitalul pentru că Iașul este noua forță în zona digitală a competențelor IT-iștilor în România. Și, de când Amazon a ales să aibă sediul aici, la Iași, vă pot spune că este deja un punct unde din ce în ce mai multe firme cu renume se orientează. Pentru că un nume ca Amazon atrage întotdeauna atenția. Suntem pe harta marilor centre de cercetare – dezvoltare și când am fost în vizită în SUA, sau în Germania, sau în alte zone, când discuți despre IT și despre investiții, Iașul este una dintre principalele zone despre care primesc întrebări. Și atunci am zis că acest târg trebuie să fie aici, pentru ca firmele mici și mijlocii din România care dezvoltă programe, produse, servicii în domeniul IT-ului să fie mai cunoscute, să fie integrate în ecosistemul celor mari”, a explicat Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului din România.

În timpul conferinței de presă, atât cei doi miniștri, cât și secretarul de stat din Ministerul Mediului, Bogdan Balașnicu, au oferit detalii atât despre oportunitățile de dezvoltare ale IMM-urilor care vor fi disponibile în perioada următoare și, mai puţin nuanțat, despre obiectivele pe care ar dori să le atingă.

Radu Oprea a declarat, de exemplu că “Vrem să depășim etapa în care și în zona IT-ului, ca și în alte zone, facem doar asamblare pentru alții. Ne dorim să promovăm acele produse care pot avea valoare adăugată, care se pot transforma în noile companii care cresc vertiginos astăzi în partea de start-up în tehnologie. Și am văzut astfel de idei, inclusiv aici, la Iași. (…) Recunosc că am învățat foarte multe lucruri din vizita la standuri, din discuțiile pe care le-am avut. Potențialul și creativitatea pe care le au antreprenorii din municipiul și din județul Iași este deja recunoscut. Sunt 58 de companii prezente la târg, o parte dintre ele au spus că vor merge și la târgul de IMM-uri de la Cluj, pe care îl vom avea pe aceeași temă, a digitalizării”.

“Resursă umană există”, a admis și prefectul Bogdan Cojocaru, care a continuat: “Iașul, prin cele cinci universități, dar în special când vorbim de IT, prin Facultatea de Informatică și Facultatea de Automatizări și Calculatoare, livrează an de an specialiști care pot face performanță. Și ne dorim ca, alături de Ministerul Cercetării, Inovării și Dezvoltării să punem genera valoare adăugată, să putem să încurajăm specialiștii pe care aceste facultăți îi livrează la nivelul județului nostru și al țării, să rămână în țară. Avem nevoie de astfel de proiecte, avem nevoie de finanțări consistente, în așa fel încât resursa umană calificată să rămână în județul nostru”.

Iașul “se profilează tot mai tare ca un lider regional la nivelul României și ca un lider regional în materie de soluții IT, în materie de inovație, reprezintă un potențial uriaș. Și când spun un potențial uriaș, mă refere la resursa umană de foarte bună calitate pe care o are Iașul, la universitățile de aici, la cercetare și mai ales la mediul economic foarte bine dezvoltate. (…) Iașul se profilează ca un oraș care va deveni un pol de dezvoltare uriașă atât pentru zona Moldovei din România, cât și pentru Republica Moldova., susține și Bogdan Ivan Gruia, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

„Faptul că Iașul este pus pe hartă în zona IT și cyber-security demonstrează importanța pe care orașul nostru o are pe acest sector de activitate”, crede și ieșeanul Bogdan Balașnicu, secretar de stat în Ministerul Mediului, care a amintit că “în 2005 exista o singură multinațională pe piața Iașului care putea să absoarbă absolvenți din zona IT&C. Astăzi vedem că acest sector a explodat și a explodat, în primul rând, pentru ceea ce a reușit să creeze ca dinamism mediul de afaceri. Iașul are șansa să devină Silicon Valley-ul României, Iașul are șansa să-și valorifice potențialul pe care-l are din acest punct de vedere”.

Așa cum se vede din birourile ministerului condus de Bogdan Ivan, IT-ul reprezintă cea mai dinamică industrie pe care o are astăzi România: „Dacă ne uităm doar pe cifre, în ultimii cinci ani tot ceea ce înseamnă economia digitală s-a dublat în România, ca volum, iar ceea ce înseamnă zona de IT plus Cercetare – Dezvoltare a crescut de două ori și jumătate ca volum”.

În ce privește inovarea, deși România este printre codașele Europei, ministrul Bogdan Ivan susține că “din punctul meu de vedere, din ceea ce am văzut că fac antreprenorii noștri, România e mai mult decât dezvoltată. Ce ne lipsește? Avem deocamdată 45 de institute de cercetare – dezvoltare, al căror transfer tehnologic către piață și către economie este extrem de redus. Am chemat Banca Mondială și cei mai buni experți la nivel mondial, lucrez de trei luni de zile ca să găsim care sunt acele mecanisme prin care putem să facem munca aceasta legislativă, de finanțare strategică pentru 3-5 domenii importante pentru România, prin care componenta de cercetare-inovare să se regăsească în transferul tehnologic către economie”.

Ce se poate face concret pentru susținerea IMM-urilor din IT-ul ieșean și românesc în general? Guvernamentalii au promis în conferința de presă următoarele:

Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării:
„Până la finalul anului 2024 vom avea începute și lansate toate achizițiile pentru cloud-ul guvernamental al României”.
„Pentru antreprenorii care vor dezvolta noi produse și servicii, și aici se încadrează toți antreprenorii pe care i-am văzut la târgul de la Iași, vor fi alocați în următorii trei ani 600 de milioane de euro pentru cercetare, inovare, dezvoltare pe scheme de ajutor de stat gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Doar în acest an avem alocați 120 de milioane de lei care sunt gata să fie luați de către antreprenorii din județul și municipiul Iași”
Și astăzi avem facilități pentru companiile care pot să demonstreze prin documente că au investit o parte din resursele proprii în cercetare-dezvoltare. Pentru acei bani, toate taxele sunt deductibile, adică nu plătesc impozit pe acei bani. E un proces care durează.
„Foarte important, vorbim de digitalizare, dar foarte multă lume nu este familiară cu ceea ce înseamnă acest lucru practic, în viața de zi cu zi, vreau să vă spun că finalitatea acestui proces de digitalizare înseamnă un timp mult mai scurt petrecut în relația cu statul și, din acest punct de vedere, recent s-a închis un proiect foarte important pe care l-am avut cu Ministerul de Interne prin care patru servicii de viață vor putea să fie consultate și oferite on-line, alături de off line: actele de naștere, căsătorie, deces și divorț vor putea să intre toate în format on-line și vor putea fi obținute fără a te plimba cu dosarul cu șină la trei ghișee, la trei instituții diferite. E un plus foarte mare”.
„Pentru companii – urmează să lansăm un call de 500 de milioane de euro pentru 5.000 de companii, o sută de mii de euro pentru fiecare companie – pentru digitalizarea IMM-urilor din România”.
„Avem șase miliarde de euro din PNNR pe care să-i folosim pentru tranziția digitală a României – e loc pentru toată lumea, și pentru companiile mari, și pentru cele mijlocii sau mici”.

Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului:
“Start-Up Nation este o poveste de succes. După prima ediție, peste 90% sunt astăzi active în România, la cinci ani de funcționare. 12.603 locuri de muncă sunt active astăzi în aceste companii. Am făcut mai multe scenarii, în ce privește toate taxele pe care le-am primi, dacă toate salariile ar fi salariul minim pe economie sau salariul minim pe economie și pot să vă spun că am avut o rentabilitate de 155% pe acest program”.
„Start-Up Nation ediția a doua, care a avut acea perioadă delicată, care a coincis cu perioada pandemiei, are o cifră mai mică de rentabilitate, în jur de 120%. Însă șu aici, în patru ani de zile, peste 90% dintre companii sunt în piață, există și, de asemenea, din taxe și impozite statul român a reușit să recupereze aceste investiții, ceea ce înseamnă că putem să continuăm”.
„Continuăm cu ediția a treia, unde se fac plăți pe cele trei dimensiuni, fie că vorbim de Start-Up Nation, fie că vorbim de Start-Up Diaspora, fie că vorbim de femei antreprenor. Sunt în jur de 500 de deconturi depuse la nivel național, deja au început plățile”.
„Sunt programe cu impact foarte mare în economie, există spirit antreprenorial foarte puternic în România, altfel nu am avea acest rezultat uimitor ca peste 90% dintre companii în peste 4-5 ani de zile să fie pline de vitalitate”.

Bogdan Balașnicu, secretar de Stat în Ministerul Mediului:
„Nu putem s dezvoltăm și să finanțăm doar mediul de afaceri, dacă angajații care lucrează în acest sector de activitate nu au și un mediu bun în care să trăiască și să activeze. În acest sens, la nivelul Ministerului Mediului avem deschisă o linie de finanțare de 30 de milioane de euro, pentru investiții în păduri urbane. Știm foarte bine că Iașul este unul dintre cele mai poluate orașe, din punct de vedere al aerului – și asta o arată studiile europene. Uitați, venim cu bani, astfel încât primăria – și sper că de data aceasta nu va rata finanțarea, așa cum a ratat-o pe cea pentru piste de biciclete – să vină să acceseze bani”.
„Dacă tot discutăm despre mediu prielnic la nivelul comunităților, am lansat o linie de finanțare de la nivelul Ministerului Mediului de peste 70 de milioane de euro investiții în ceea ce înseamnă eficiență energetică a clădirilor publice. Prin această componentă, bani pot ajunge și în sectorul IT&C, și la administrația publică locală, astfel încât să crească calitatea clădirilor publice de la nivel local – și aici vorbim și de școli și licee, de unde ne vin tinerii care apoi ajuns că lucreze și în acest sector al IT&C”.

Concluzia miniștrilor care au vizitat Târgul IMM-urilor din IT și Cyber Security de la iași a fost cel mai bine formulată de Bogdan Ivan: „Încercăm să vedem cum putem profila România. Iar ceea ce e un brand al românilor – peste tot în lume – e că România e privită ca o țară cu resursă umană incredibilă. Și de asta universitățile sunt atât de importante, și de asta Iașul are potențial uriaș de a crește și de a se profila ca unul dintre principalii trei jucători din România pe piața de inovare și IT”.

(Cristina Petrache)

Concluziile primei ediții a Târgului IMM-urilor din IT & Cyber Security

Guvernanții nu mai pot ignora Iașul, județ descris de Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, ca fiind “noua forță în zona digitală a competențelor IT-iștilor în România”.

Acest motiv a făcut ca ediția 2023 a Târgului IMM-urilor din IT și Cyber Security să fie organizată întâi la Iași, urmând ca apoi târgul să ajungă și la Cluj.

58 de companii de profil au fost prezente la târgul organizat în perioada 1-5 noiembrie, pregătite să-și prezinte produsele sau serviciile pe care s-au specializat și au convins doi miniștri care au vizitat standurile că Iașul este orașul creativității și în IT.

În ultima zi a târgului IMM-urilor din IT și Cyber Security, ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, împreună cu cel al Cercetării, Inovării și Digitalizării și cu secretarul de stat din Ministerul mediului au vizitat standurile expozanților. La sfârșit, alături de prefectul Iașului, Bogdan Cojocaru, au tras concluziile.

“Este primul târg de anul acesta al întreprinderilor mici și mijlocii pe care Ministerul Economiei, Antreprenorialului și Turismului îl organizează. Am ales Iașul și am ales digitalul pentru că Iașul este noua forță în zona digitală a competențelor IT-iștilor în România. Și, de când Amazon a ales să aibă sediul aici, la Iași, vă pot spune că este deja un punct unde din ce în ce mai multe firme cu renume se orientează. Pentru că un nume ca Amazon atrage întotdeauna atenția. Suntem pe harta marilor centre de cercetare – dezvoltare și când am fost în vizită în SUA, sau în Germania, sau în alte zone, când discuți despre IT și despre investiții, Iașul este una dintre principalele zone despre care primesc întrebări. Și atunci am zis că acest târg trebuie să fie aici, pentru ca firmele mici și mijlocii din România care dezvoltă programe, produse, servicii în domeniul IT-ului să fie mai cunoscute, să fie integrate în ecosistemul celor mari”, a explicat Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului din România.

În timpul conferinței de presă, atât cei doi miniștri, cât și secretarul de stat din Ministerul Mediului, Bogdan Balașnicu, au oferit detalii atât despre oportunitățile de dezvoltare ale IMM-urilor care vor fi disponibile în perioada următoare și, mai puţin nuanțat, despre obiectivele pe care ar dori să le atingă.

Radu Oprea a declarat, de exemplu că “Vrem să depășim etapa în care și în zona IT-ului, ca și în alte zone, facem doar asamblare pentru alții. Ne dorim să promovăm acele produse care pot avea valoare adăugată, care se pot transforma în noile companii care cresc vertiginos astăzi în partea de start-up în tehnologie. Și am văzut astfel de idei, inclusiv aici, la Iași. (…) Recunosc că am învățat foarte multe lucruri din vizita la standuri, din discuțiile pe care le-am avut. Potențialul și creativitatea pe care le au antreprenorii din municipiul și din județul Iași este deja recunoscut. Sunt 58 de companii prezente la târg, o parte dintre ele au spus că vor merge și la târgul de IMM-uri de la Cluj, pe care îl vom avea pe aceeași temă, a digitalizării”.

“Resursă umană există”, a admis și prefectul Bogdan Cojocaru, care a continuat: “Iașul, prin cele cinci universități, dar în special când vorbim de IT, prin Facultatea de Informatică și Facultatea de Automatizări și Calculatoare, livrează an de an specialiști care pot face performanță. Și ne dorim ca, alături de Ministerul Cercetării, Inovării și Dezvoltării să punem genera valoare adăugată, să putem să încurajăm specialiștii pe care aceste facultăți îi livrează la nivelul județului nostru și al țării, să rămână în țară. Avem nevoie de astfel de proiecte, avem nevoie de finanțări consistente, în așa fel încât resursa umană calificată să rămână în județul nostru”.

Iașul “se profilează tot mai tare ca un lider regional la nivelul României și ca un lider regional în materie de soluții IT, în materie de inovație, reprezintă un potențial uriaș. Și când spun un potențial uriaș, mă refere la resursa umană de foarte bună calitate pe care o are Iașul, la universitățile de aici, la cercetare și mai ales la mediul economic foarte bine dezvoltate. (…) Iașul se profilează ca un oraș care va deveni un pol de dezvoltare uriașă atât pentru zona Moldovei din România, cât și pentru Republica Moldova., susține și Bogdan Ivan Gruia, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

„Faptul că Iașul este pus pe hartă în zona IT și cyber-security demonstrează importanța pe care orașul nostru o are pe acest sector de activitate”, crede și ieșeanul Bogdan Balașnicu, secretar de stat în Ministerul Mediului, care a amintit că “în 2005 exista o singură multinațională pe piața Iașului care putea să absoarbă absolvenți din zona IT&C. Astăzi vedem că acest sector a explodat și a explodat, în primul rând, pentru ceea ce a reușit să creeze ca dinamism mediul de afaceri. Iașul are șansa să devină Silicon Valley-ul României, Iașul are șansa să-și valorifice potențialul pe care-l are din acest punct de vedere”.

Așa cum se vede din birourile ministerului condus de Bogdan Ivan, IT-ul reprezintă cea mai dinamică industrie pe care o are astăzi România: „Dacă ne uităm doar pe cifre, în ultimii cinci ani tot ceea ce înseamnă economia digitală s-a dublat în România, ca volum, iar ceea ce înseamnă zona de IT plus Cercetare – Dezvoltare a crescut de două ori și jumătate ca volum”.

În ce privește inovarea, deși România este printre codașele Europei, ministrul Bogdan Ivan susține că “din punctul meu de vedere, din ceea ce am văzut că fac antreprenorii noștri, România e mai mult decât dezvoltată. Ce ne lipsește? Avem deocamdată 45 de institute de cercetare – dezvoltare, al căror transfer tehnologic către piață și către economie este extrem de redus. Am chemat Banca Mondială și cei mai buni experți la nivel mondial, lucrez de trei luni de zile ca să găsim care sunt acele mecanisme prin care putem să facem munca aceasta legislativă, de finanțare strategică pentru 3-5 domenii importante pentru România, prin care componenta de cercetare-inovare să se regăsească în transferul tehnologic către economie”.

Ce se poate face concret pentru susținerea IMM-urilor din IT-ul ieșean și românesc în general? Guvernamentalii au promis în conferința de presă următoarele:

Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării:
„Până la finalul anului 2024 vom avea începute și lansate toate achizițiile pentru cloud-ul guvernamental al României”.
„Pentru antreprenorii care vor dezvolta noi produse și servicii, și aici se încadrează toți antreprenorii pe care i-am văzut la târgul de la Iași, vor fi alocați în următorii trei ani 600 de milioane de euro pentru cercetare, inovare, dezvoltare pe scheme de ajutor de stat gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Doar în acest an avem alocați 120 de milioane de lei care sunt gata să fie luați de către antreprenorii din județul și municipiul Iași”
Și astăzi avem facilități pentru companiile care pot să demonstreze prin documente că au investit o parte din resursele proprii în cercetare-dezvoltare. Pentru acei bani, toate taxele sunt deductibile, adică nu plătesc impozit pe acei bani. E un proces care durează.
„Foarte important, vorbim de digitalizare, dar foarte multă lume nu este familiară cu ceea ce înseamnă acest lucru practic, în viața de zi cu zi, vreau să vă spun că finalitatea acestui proces de digitalizare înseamnă un timp mult mai scurt petrecut în relația cu statul și, din acest punct de vedere, recent s-a închis un proiect foarte important pe care l-am avut cu Ministerul de Interne prin care patru servicii de viață vor putea să fie consultate și oferite on-line, alături de off line: actele de naștere, căsătorie, deces și divorț vor putea să intre toate în format on-line și vor putea fi obținute fără a te plimba cu dosarul cu șină la trei ghișee, la trei instituții diferite. E un plus foarte mare”.
„Pentru companii – urmează să lansăm un call de 500 de milioane de euro pentru 5.000 de companii, o sută de mii de euro pentru fiecare companie – pentru digitalizarea IMM-urilor din România”.
„Avem șase miliarde de euro din PNNR pe care să-i folosim pentru tranziția digitală a României – e loc pentru toată lumea, și pentru companiile mari, și pentru cele mijlocii sau mici”.

Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului:
“Start-Up Nation este o poveste de succes. După prima ediție, peste 90% sunt astăzi active în România, la cinci ani de funcționare. 12.603 locuri de muncă sunt active astăzi în aceste companii. Am făcut mai multe scenarii, în ce privește toate taxele pe care le-am primi, dacă toate salariile ar fi salariul minim pe economie sau salariul minim pe economie și pot să vă spun că am avut o rentabilitate de 155% pe acest program”.
„Start-Up Nation ediția a doua, care a avut acea perioadă delicată, care a coincis cu perioada pandemiei, are o cifră mai mică de rentabilitate, în jur de 120%. Însă șu aici, în patru ani de zile, peste 90% dintre companii sunt în piață, există și, de asemenea, din taxe și impozite statul român a reușit să recupereze aceste investiții, ceea ce înseamnă că putem să continuăm”.
„Continuăm cu ediția a treia, unde se fac plăți pe cele trei dimensiuni, fie că vorbim de Start-Up Nation, fie că vorbim de Start-Up Diaspora, fie că vorbim de femei antreprenor. Sunt în jur de 500 de deconturi depuse la nivel național, deja au început plățile”.
„Sunt programe cu impact foarte mare în economie, există spirit antreprenorial foarte puternic în România, altfel nu am avea acest rezultat uimitor ca peste 90% dintre companii în peste 4-5 ani de zile să fie pline de vitalitate”.

Bogdan Balașnicu, secretar de Stat în Ministerul Mediului:
„Nu putem s dezvoltăm și să finanțăm doar mediul de afaceri, dacă angajații care lucrează în acest sector de activitate nu au și un mediu bun în care să trăiască și să activeze. În acest sens, la nivelul Ministerului Mediului avem deschisă o linie de finanțare de 30 de milioane de euro, pentru investiții în păduri urbane. Știm foarte bine că Iașul este unul dintre cele mai poluate orașe, din punct de vedere al aerului – și asta o arată studiile europene. Uitați, venim cu bani, astfel încât primăria – și sper că de data aceasta nu va rata finanțarea, așa cum a ratat-o pe cea pentru piste de biciclete – să vină să acceseze bani”.
„Dacă tot discutăm despre mediu prielnic la nivelul comunităților, am lansat o linie de finanțare de la nivelul Ministerului Mediului de peste 70 de milioane de euro investiții în ceea ce înseamnă eficiență energetică a clădirilor publice. Prin această componentă, bani pot ajunge și în sectorul IT&C, și la administrația publică locală, astfel încât să crească calitatea clădirilor publice de la nivel local – și aici vorbim și de școli și licee, de unde ne vin tinerii care apoi ajuns că lucreze și în acest sector al IT&C”.

Concluzia miniștrilor care au vizitat Târgul IMM-urilor din IT și Cyber Security de la iași a fost cel mai bine formulată de Bogdan Ivan: „Încercăm să vedem cum putem profila România. Iar ceea ce e un brand al românilor – peste tot în lume – e că România e privită ca o țară cu resursă umană incredibilă. Și de asta universitățile sunt atât de importante, și de asta Iașul are potențial uriaș de a crește și de a se profila ca unul dintre principalii trei jucători din România pe piața de inovare și IT”.

(Cristina Petrache)

Concluziile primei ediții a Târgului IMM-urilor din IT & Cyber Security

Guvernanții nu mai pot ignora Iașul, județ descris de Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, ca fiind “noua forță în zona digitală a competențelor IT-iștilor în România”.

Acest motiv a făcut ca ediția 2023 a Târgului IMM-urilor din IT și Cyber Security să fie organizată întâi la Iași, urmând ca apoi târgul să ajungă și la Cluj.

58 de companii de profil au fost prezente la târgul organizat în perioada 1-5 noiembrie, pregătite să-și prezinte produsele sau serviciile pe care s-au specializat și au convins doi miniștri care au vizitat standurile că Iașul este orașul creativității și în IT.

În ultima zi a târgului IMM-urilor din IT și Cyber Security, ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, împreună cu cel al Cercetării, Inovării și Digitalizării și cu secretarul de stat din Ministerul mediului au vizitat standurile expozanților. La sfârșit, alături de prefectul Iașului, Bogdan Cojocaru, au tras concluziile.

“Este primul târg de anul acesta al întreprinderilor mici și mijlocii pe care Ministerul Economiei, Antreprenorialului și Turismului îl organizează. Am ales Iașul și am ales digitalul pentru că Iașul este noua forță în zona digitală a competențelor IT-iștilor în România. Și, de când Amazon a ales să aibă sediul aici, la Iași, vă pot spune că este deja un punct unde din ce în ce mai multe firme cu renume se orientează. Pentru că un nume ca Amazon atrage întotdeauna atenția. Suntem pe harta marilor centre de cercetare – dezvoltare și când am fost în vizită în SUA, sau în Germania, sau în alte zone, când discuți despre IT și despre investiții, Iașul este una dintre principalele zone despre care primesc întrebări. Și atunci am zis că acest târg trebuie să fie aici, pentru ca firmele mici și mijlocii din România care dezvoltă programe, produse, servicii în domeniul IT-ului să fie mai cunoscute, să fie integrate în ecosistemul celor mari”, a explicat Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului din România.

În timpul conferinței de presă, atât cei doi miniștri, cât și secretarul de stat din Ministerul Mediului, Bogdan Balașnicu, au oferit detalii atât despre oportunitățile de dezvoltare ale IMM-urilor care vor fi disponibile în perioada următoare și, mai puţin nuanțat, despre obiectivele pe care ar dori să le atingă.

Radu Oprea a declarat, de exemplu că “Vrem să depășim etapa în care și în zona IT-ului, ca și în alte zone, facem doar asamblare pentru alții. Ne dorim să promovăm acele produse care pot avea valoare adăugată, care se pot transforma în noile companii care cresc vertiginos astăzi în partea de start-up în tehnologie. Și am văzut astfel de idei, inclusiv aici, la Iași. (…) Recunosc că am învățat foarte multe lucruri din vizita la standuri, din discuțiile pe care le-am avut. Potențialul și creativitatea pe care le au antreprenorii din municipiul și din județul Iași este deja recunoscut. Sunt 58 de companii prezente la târg, o parte dintre ele au spus că vor merge și la târgul de IMM-uri de la Cluj, pe care îl vom avea pe aceeași temă, a digitalizării”.

“Resursă umană există”, a admis și prefectul Bogdan Cojocaru, care a continuat: “Iașul, prin cele cinci universități, dar în special când vorbim de IT, prin Facultatea de Informatică și Facultatea de Automatizări și Calculatoare, livrează an de an specialiști care pot face performanță. Și ne dorim ca, alături de Ministerul Cercetării, Inovării și Dezvoltării să punem genera valoare adăugată, să putem să încurajăm specialiștii pe care aceste facultăți îi livrează la nivelul județului nostru și al țării, să rămână în țară. Avem nevoie de astfel de proiecte, avem nevoie de finanțări consistente, în așa fel încât resursa umană calificată să rămână în județul nostru”.

Iașul “se profilează tot mai tare ca un lider regional la nivelul României și ca un lider regional în materie de soluții IT, în materie de inovație, reprezintă un potențial uriaș. Și când spun un potențial uriaș, mă refere la resursa umană de foarte bună calitate pe care o are Iașul, la universitățile de aici, la cercetare și mai ales la mediul economic foarte bine dezvoltate. (…) Iașul se profilează ca un oraș care va deveni un pol de dezvoltare uriașă atât pentru zona Moldovei din România, cât și pentru Republica Moldova., susține și Bogdan Ivan Gruia, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

„Faptul că Iașul este pus pe hartă în zona IT și cyber-security demonstrează importanța pe care orașul nostru o are pe acest sector de activitate”, crede și ieșeanul Bogdan Balașnicu, secretar de stat în Ministerul Mediului, care a amintit că “în 2005 exista o singură multinațională pe piața Iașului care putea să absoarbă absolvenți din zona IT&C. Astăzi vedem că acest sector a explodat și a explodat, în primul rând, pentru ceea ce a reușit să creeze ca dinamism mediul de afaceri. Iașul are șansa să devină Silicon Valley-ul României, Iașul are șansa să-și valorifice potențialul pe care-l are din acest punct de vedere”.

Așa cum se vede din birourile ministerului condus de Bogdan Ivan, IT-ul reprezintă cea mai dinamică industrie pe care o are astăzi România: „Dacă ne uităm doar pe cifre, în ultimii cinci ani tot ceea ce înseamnă economia digitală s-a dublat în România, ca volum, iar ceea ce înseamnă zona de IT plus Cercetare – Dezvoltare a crescut de două ori și jumătate ca volum”.

În ce privește inovarea, deși România este printre codașele Europei, ministrul Bogdan Ivan susține că “din punctul meu de vedere, din ceea ce am văzut că fac antreprenorii noștri, România e mai mult decât dezvoltată. Ce ne lipsește? Avem deocamdată 45 de institute de cercetare – dezvoltare, al căror transfer tehnologic către piață și către economie este extrem de redus. Am chemat Banca Mondială și cei mai buni experți la nivel mondial, lucrez de trei luni de zile ca să găsim care sunt acele mecanisme prin care putem să facem munca aceasta legislativă, de finanțare strategică pentru 3-5 domenii importante pentru România, prin care componenta de cercetare-inovare să se regăsească în transferul tehnologic către economie”.

Ce se poate face concret pentru susținerea IMM-urilor din IT-ul ieșean și românesc în general? Guvernamentalii au promis în conferința de presă următoarele:

Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării:
„Până la finalul anului 2024 vom avea începute și lansate toate achizițiile pentru cloud-ul guvernamental al României”.
„Pentru antreprenorii care vor dezvolta noi produse și servicii, și aici se încadrează toți antreprenorii pe care i-am văzut la târgul de la Iași, vor fi alocați în următorii trei ani 600 de milioane de euro pentru cercetare, inovare, dezvoltare pe scheme de ajutor de stat gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Doar în acest an avem alocați 120 de milioane de lei care sunt gata să fie luați de către antreprenorii din județul și municipiul Iași”
Și astăzi avem facilități pentru companiile care pot să demonstreze prin documente că au investit o parte din resursele proprii în cercetare-dezvoltare. Pentru acei bani, toate taxele sunt deductibile, adică nu plătesc impozit pe acei bani. E un proces care durează.
„Foarte important, vorbim de digitalizare, dar foarte multă lume nu este familiară cu ceea ce înseamnă acest lucru practic, în viața de zi cu zi, vreau să vă spun că finalitatea acestui proces de digitalizare înseamnă un timp mult mai scurt petrecut în relația cu statul și, din acest punct de vedere, recent s-a închis un proiect foarte important pe care l-am avut cu Ministerul de Interne prin care patru servicii de viață vor putea să fie consultate și oferite on-line, alături de off line: actele de naștere, căsătorie, deces și divorț vor putea să intre toate în format on-line și vor putea fi obținute fără a te plimba cu dosarul cu șină la trei ghișee, la trei instituții diferite. E un plus foarte mare”.
„Pentru companii – urmează să lansăm un call de 500 de milioane de euro pentru 5.000 de companii, o sută de mii de euro pentru fiecare companie – pentru digitalizarea IMM-urilor din România”.
„Avem șase miliarde de euro din PNNR pe care să-i folosim pentru tranziția digitală a României – e loc pentru toată lumea, și pentru companiile mari, și pentru cele mijlocii sau mici”.

Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului:
“Start-Up Nation este o poveste de succes. După prima ediție, peste 90% sunt astăzi active în România, la cinci ani de funcționare. 12.603 locuri de muncă sunt active astăzi în aceste companii. Am făcut mai multe scenarii, în ce privește toate taxele pe care le-am primi, dacă toate salariile ar fi salariul minim pe economie sau salariul minim pe economie și pot să vă spun că am avut o rentabilitate de 155% pe acest program”.
„Start-Up Nation ediția a doua, care a avut acea perioadă delicată, care a coincis cu perioada pandemiei, are o cifră mai mică de rentabilitate, în jur de 120%. Însă șu aici, în patru ani de zile, peste 90% dintre companii sunt în piață, există și, de asemenea, din taxe și impozite statul român a reușit să recupereze aceste investiții, ceea ce înseamnă că putem să continuăm”.
„Continuăm cu ediția a treia, unde se fac plăți pe cele trei dimensiuni, fie că vorbim de Start-Up Nation, fie că vorbim de Start-Up Diaspora, fie că vorbim de femei antreprenor. Sunt în jur de 500 de deconturi depuse la nivel național, deja au început plățile”.
„Sunt programe cu impact foarte mare în economie, există spirit antreprenorial foarte puternic în România, altfel nu am avea acest rezultat uimitor ca peste 90% dintre companii în peste 4-5 ani de zile să fie pline de vitalitate”.

Bogdan Balașnicu, secretar de Stat în Ministerul Mediului:
„Nu putem s dezvoltăm și să finanțăm doar mediul de afaceri, dacă angajații care lucrează în acest sector de activitate nu au și un mediu bun în care să trăiască și să activeze. În acest sens, la nivelul Ministerului Mediului avem deschisă o linie de finanțare de 30 de milioane de euro, pentru investiții în păduri urbane. Știm foarte bine că Iașul este unul dintre cele mai poluate orașe, din punct de vedere al aerului – și asta o arată studiile europene. Uitați, venim cu bani, astfel încât primăria – și sper că de data aceasta nu va rata finanțarea, așa cum a ratat-o pe cea pentru piste de biciclete – să vină să acceseze bani”.
„Dacă tot discutăm despre mediu prielnic la nivelul comunităților, am lansat o linie de finanțare de la nivelul Ministerului Mediului de peste 70 de milioane de euro investiții în ceea ce înseamnă eficiență energetică a clădirilor publice. Prin această componentă, bani pot ajunge și în sectorul IT&C, și la administrația publică locală, astfel încât să crească calitatea clădirilor publice de la nivel local – și aici vorbim și de școli și licee, de unde ne vin tinerii care apoi ajuns că lucreze și în acest sector al IT&C”.

Concluzia miniștrilor care au vizitat Târgul IMM-urilor din IT și Cyber Security de la iași a fost cel mai bine formulată de Bogdan Ivan: „Încercăm să vedem cum putem profila România. Iar ceea ce e un brand al românilor – peste tot în lume – e că România e privită ca o țară cu resursă umană incredibilă. Și de asta universitățile sunt atât de importante, și de asta Iașul are potențial uriaș de a crește și de a se profila ca unul dintre principalii trei jucători din România pe piața de inovare și IT”.

(Cristina Petrache)