La puțină vreme după ce Federația Rusă a declanșat războiul, Ucraina a anunțat că folosește tehnologii de recunoaștere facială, bazate pe date biometrice, pentru identificarea militarilor ruși morți în conflict.
Compania Apple a fost prima care a anunțat că, din toamnă, Safari pentru iPhone, iPad și Mac va suporta logarea fără parole. În locul parolelor, utilizatorii se vor loga pe site-uri prin scanarea amprentei sau a feței.
Iar în tot mai multe aeroporturi din lume, verificarea identității se face și pe baza datelor biometrice colectate cu ajutorul unei camere video.
Cum fac firmele rost de imaginea ta?
Code 932, o firmă IT din Iași, a fost prima din România care a lucrat în proiecte cu date biometrice iar Andrei Dănilă, fondatorul companiei, explică ce înseamnă aceste date, cum pot fi folosite și cum tehnologiile de acest fel sunt acceptate de autoritățile sau de companiile private din România.
Aplicații pe Facebook, prezentate sub formă de jocuri, în care utilizatorul trebuie doar să își dea aceptul prin apăsarea unui buton, colectează fotografii pentru baze de date biometrice și livrează, la schimb, o alăturare a fotografiei acestuia cu cea a unui artist, sportiv, personaj de desene animate, cu care ar avea în comun cele mai multe trăsături. Pare o simplă joacă, dar cei mai mulți am încercat deja un astfel de quiz și astfel am contribuit la colectarea de date biometrice.
„În România am făcut proiecte de entertainment pentru evenimente, pentru campanii de activare. Cum poți să te joci cu tehnologia asta: de exemplu, poți să-ți creezi o bază de date cu actori sau sportivi și când vine cineva să-i spui sportivul cu care semeni cel mai mult este ăsta. Sau actorul. Și am mai avut campanii de genul ăsta cu companii de marketing pentru diverse evenimente. Sau creezi diverse criterii, profile. De exemplu, femeie, în plaja asta de vârstă, cu atitudinea asta, se potrivește cu modelul acesta de mașină. Dar astea-s jucării. Noi am încercat să intrăm pe piața din România când nu era nimic. Nu am avut succes atunci. După care eforturile noastre s-au oprit, nu am mai încercat aici”, spune Andrei Dănilă.
”Ne-am implicat cu ei la optimizat algoritmii”
Era prea devreme însă, antreprenorii români nu erau pregătiți pentru așa ceva. Code 932 a lucrat, în schimb, cu firme din străinătate.
“La nivel mondial există foarte puțini algoritmi de recunoaștere facială. Noi ce am făcut, fiind de mult timp în industrie, am lucrat cu companii care creează și le-am ajutat să îmbunătățească produsele și am ajutat să le îmbunătățească, făcând și noi teste, având și noi inginerii noștri care au legat o relație cu ei. Noi am avut norocul că am avut niște proiecte în care se foloseau date biometrice și am fost obligați de către clienți să ne “prindem” cum funcționează, ne-a plăcut și apoi, după ani și ani de citit, de discutat cu firme care produc algoritmii, ne-am implicat cu ei la optimizat algoritmii respectivi și așa am ajuns să avem cunoștințe despre biometrie”.
Ce este biometria?
Conform definiției, biometria cuprinde metode de recunoaștere unică a oamenilor pe baza uneia sau mai multor trăsături fizice sau comportamentale. În informatică, în special, biometria este folosită ca o formă de gestionare a accesului de identitate și de control al accesului. Este utilizată de asemenea, pentru a identifica indivizi în grupuri aflate sub supraveghere. Tehnologia biometrică oferă metode automate de identificare sau autorizare a unei persoane, care se pot încadra în două mari clase:
- metode fiziologice, legate în general de formele corpului (amprente, geometria mâinii, recunoașterea feței, recunoașterea irisului care a înlocuit-o în mare măsură pe cea a retinei, ADN și miros)
- metode comportamentale (ritmul tastării, mers și voce).
Ce e în spatele unui sistem de recunoaștere facială? Matematică și o bază foarte mare de date, fotografii, filme, înregistrări audio, de exemplu.
“Într-un spațiu cu «n» dimensiuni, în care «n» este numărul de persoane, se creează o față medie a tuturor fețelor ălora și, de fapt, se calculează un vector între acea față medie și fiecare față care este introdusă în sistem. Asta este matematica recunoașterii faciale. Este o matematică în «n» dimensiuni. ”
Cât de accurate este această tehnologie?
Biometria înseamnă să identifici o persoană că este cine te aștepți tu să fie, să detectezi o persoană nouă și să-ți notezi diferite caracteristici ale ei, să compari una, două, trei persoane între ele să vezi ce potrivire există, să poți să te uiți la fața unei persoane și să poți să extragi diverse informații de tip sex, vârstă, stare de spirit, culoare a pielii”, explică Andrei Dănilă, fonadatorul Code 932, prima firmă IT din România care în urmă cu nouă ani a încercat deja să convingă firmele locale să folosească date biometrice.
„Cel mai simplu de explicat este ca și cum ar fi un om cu o memorie foarte bună. Și acela poate să vadă «parcă ești tu, dar ai mai îmbătrânit sau ți-ai schimbat frizura». Tu, ca om, îți dai seama când mă vezi cu altă freză sau cu barbă, sau fără barbă, te prinzi că sunt eu, dar nu poți să explici, nu te apuci să măsori. Dar arhitectura întregului soft o construiești pornind de la datele astea: eu pot să recunosc oameni, cum mă pot folosi de chestia asta? Pot să îi spun ăluia <ai întinerit, ai slăbit, ești trist>, chestii de care dintr-un username și o parolă nu îmi pot da seama”, detaliază, cu exemple sugestive Andrei Dănilă, care pledează pentru utilizarea datelor biometrice de către companiile private.
Sistemele biometrice învață despre tine în mod continuu
Se spune deseori că comerțul online este o copie a comerțului offline, arată șeful companiei Code 932, dar nu lucrurile nu mai sunt deloc așa, de când tehnologia informației și-a luat avânt:
“Pentru că în momentul în care tu intri în magazinul fizic, un vânzător bun citește pe fața ta detalii pe care apoi le poate folosi ca să îți vândă sau să nu-ți vândă ceva. Pe când dacă tu te duci la Mall, închipuie-ți că toată lumea ar fi legată la ochi, tu îți pui un username și o parolă, te autentifici cumva și intri în Mall, dar mai departe vânzătorul (legat la ochi) știe doar că a intrat utilizatorul «fluturaș22». Că e bărbat, că e femeie, că e tânăr sau bătrân, nu știe”.
În plus, datele biometrice sunt utilizate la identificarea fără parolă, în cazul tot mai multor telefoane sau tablete, iar utilizarea lor, după cum a demonstrat Ucraina, se poate extinde în câmpul de luptă, în spitale sau în bănci, după cum explică Andrei Dănilă, fondatorul companiei ieșene Code 932:
„Sistemele astea se bazează pe foarte multe date, ele învață despre tine la fiecare utilizare. Cu cât am mai multe imagini cu tine, filme, cu atât crește acuratețea. O chestie pe care nu o știe lumea: în momentul în care mergi la un ghișeu și arăți un buletin, nu dovedește că tu ești cel din document, dovedește că în momentul ăla tu ești în posesia acelui buletin de identitate. Noi lucrăm cu date biometrice pe sisteme de logare. În Germania, Austria, Elveția, te obligau la un moment dat, pentru anumite operațiuni, să te duci la poștă cu pașaportul. Ei, de vreo 2-3 ani îți permit să folosești sisteme biometrice online, atât timp cât există un operator uman care vede procesul. Și, de exemplu noi (n.r. Code 932) avem sisteme prin care tu intri pe site, faci operațiunile digitale, iar imaginea ta live este arătată unui operator”.
Cum poți crea ”realitate fake”?
”O problemă de actualitate în prelucrarea datelor biometrice cu ajutorul sistemelor IT este “liveness detection. Adică să îmi dau seama că atunci, în fața camerei prin care eu preiau informațiile este o persoană vie și nu este o poză sau un video sau o mască foarte bine făcută sau un cap tăiat. Și acolo, de fapt, acum vreo 4 ani a apărut această tehnologie numită Deep Fake, care înseamnă că eu, cu o poză a ta pot să creez o animație aproape live, pentru că crescut puterea de procesare. Și eu pot să iau fața, iau o poză de-a ta de pe Facebook și creez un video în care tu vorbești și pare că ești tu și spui ce vreu eu să spui. Și asta duce arhitectura sistemelor biometrice la o zonă mult mai complexă”, susține ieșeanul de la Code 932.
Viteza de procesare a crescut atât de mult, încât un sistem de recunoaștere facială este capabil să recunoască o față dintr-o bază de date cu 10 milioane de poze, în mai puțin de o secundă.
Fața plus vocea – identificare sută la sută
Și, în funcție de complexitatea proiectului, mai multe niveluri de identificare pe baza datelor biometrice pot fi instalate. Dănilă vine cu un nou exemplu: “O altă tehnologie care intră în zona de biometrie este voice recognition. Te uiți în cameră, ar trebui să fii tu. Bun, ia spune 52833, de exemplu, sau altceva. Și atunci sistemul verifică înregistrarea ta din baza de date, versus ce a spus omul acum și îmi dă o potrivire de 80 și ceva la sută. Dacă am la față potrivirea asta, la voce cealaltă, e bine. Dar vrea clientul să transfere 5 milioane de euro? Ia mai baga-i două propoziții și zi-i să miște capul stânga dreapta”.
Recunoașterea facială, cea mai solidă științific vorbind, este astfel întărită și prin recunoașterea vocii și liveness detection. Specialistul susține chiar că sistemele face recognition pot recunoaște gemenii identici mai bine decât oamenii. “Asta nu spune că de fiecare dată, dar mai bine decât oamenii. În arhitectura sistemelor de recunoaștere facială, dacă ai potrivire 100% între o fotografie și imaginea de pe cameră, înseamnă că e o fraudă sau o problemă. Dar dacă verific o poză luată dintr-un pașaport care are 10 ani vechime și persoana aia este în prima partea a vieții, adică acum are 27 de ani, o să fie o diferență mare, mă aștept la o potrivire de 80%. Dar dacă e un pașaport făcut acum trei săptămâni, potrivirea va fi de peste 99%”.
Trebuie să te digitalizezi urgent – copiii de azi vor fi clienții tăi de mâine
România ar trebui să se grăbească pe drumul digitalizării, cred IT-iștii. Autorităților le va fi mai greu să adopte tehnologii inovative, din cauza responsabilității pe care o au față de public și care îi obligă să aleagă întotdeauna sisteme, metode, tehnologii testate pe grupuri foarte mari de oameni. În schimb, companiile private riscă să rămână în urma clienților, dacă nu se adaptează la noile tehnologii, avertizează Andrei Dănilă: „O chestie pe care nu o realizează mulți: dacă îi întrebi pe toți proprietarii de businessuri, puțini vor spune că ei nu mai vor să aibă afacerea peste zece ani. Toți vor. Dar peste zece ani ne adresăm unei plaje de clienți care azi au între 5 și 15 ani, iar ăia nici nu vor concepe să lucreze cu ceva care nu este digitalizat. Spune-i unui tânăr pe 14 ani, acum, să meargă undeva să facă un dosar cu șină, să semneze, să ducă hârtii de la o instituție la alta. Nu știe cum s-o facă. Ei, peste 10 ani, acest tânăr va fi clientul tău”. (Cristina Petrache)
