Publicația industriei TECH regionale

Angajații din IT au ajuns la 16% din totalul angajaților din zona Iașului

George Turcanasu - pinmagazine

Angajații din domeniile IT au ajuns la 24.000 de persoane, numărul total de angajați din zona urbană a Iașului plus periferiile atinge aproximativ 150.000 de persoane
mai bine de 20% dintre cei 24 de mii de salariați lucrează în primele două companii din ierarhia angajatorilor locali: Amazon și Continental.

Evoluția numărului de angajați in domeniile IT din Iași conform sectoarelor CAEN:
4.400 – 2016,
7.000 – 2017,
9.300 – 2018,
11.300 – 2019,
12.500 – 2020,
14.600 – 2021
15.700 – 2022.

George Turcanasu - pinmagazine

La cei 15,7 mii de salariați se adaugă alți peste 8,3 mii de salariați ce lucrează în serviciile externalizate non-IT, așa încât, domeniile IT&Outsourcing cumulează la Iași aproximativ 24 de mii de angajați, ce reprezintă aproape 16% dintre angajații aglomerației urbane ieșene, cam tot atât fiind reprezentată și industria de transformare în structura angajaților ieșeni.
Acestea sunt valorile specifice domeniilor IT din Iași, conform bazelor de date TEMPO-INSSE (pentru sectoarele CAEN 62-63) și topfirme.com și listafirme.ro (pentru CAEN 5821 și 5829 – activitățile de editare a jocurilor de calculator, respectiv a produselor software).
Cel mai probabil, creșterea va continua într-un ritm asemănător și în 2023, fiind susținută deopotrivă de intrarea pe piața locală a unor noi companii multinaționale, dar și de către extinderile de activitate ale principalelor companii multinaționale sau naționale care s-au implantat în anii anteriori: Amazon, Microsoft, Visma, Vitesco, AMD, Hella, Cognizant Softvision.

Cum se face că avem o creștere a domeniilor IT peste capacitatea polului de talente Iași?

Cele mai multe estimări ale specialiștilor arată că Iașul aduce pe piața IT între 1000 și 1200 de absolvenți ai facultăților și secțiilor de profil din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” și Universității Tehnice.
Un număr de câteva sute de noi IT-iști pe piața locală produc și școlile informale, dar cumulând toate aceste surse, Iașul nu poate produce mai mult de 1400 de absolvenți IT pe an!
Atunci, cum este posibil ca mai mulți ani la rând creșterea să fi fost și de peste 2000 de angajați?
Într-un interval în care scutirea de anumite taxe a favorizat domeniile IT-ului propriu-zis, e foarte posibil ca evoluția numărului de angajați să se fi bazat și pe reconversia unor angajați în interiorul companiilor pe codurile CAEN specifice. O modalitate de a mări salariile fără să se dreneze bani mulți către bugetul de stat.
Schimbările din legislație, schimbări ce vor duce la eliminarea avantajelor pentru o bună parte a angajaților IT, vor afecta cu siguranță ritmul de creștere al acestor domenii, dar nu pentru anul în curs, ci începând cu intervalul 2023-2024.

O economie urbană din ce în ce mai dependentă de scara globală

La cei 15,7 mii de salariați se adaugă alți peste 8,3 mii de salariați ce lucrează în serviciile externalizate non-IT, așa încât, domeniile IT&Outsourcing cumulează la Iași aproximativ 24 de mii de angajați, ce reprezintă aproape 16% dintre angajații aglomerației urbane ieșene, cam tot atât fiind reprezentată și industria de transformare în structura angajaților ieșeni.
La nivelul marilor orașe românești, această pondere a domeniilor IT&Outsourcing e asemănătoare cu a Clujului sau a Timișoarei.
Și din această cauză, salariul mediu la Iași e al III-lea în ierarhia națională (după cel al Clujului și al Timișului, excluzând Bucureștiul și județul Ilfov).
E foarte posibil ca masa salarială cumulată a celor ce lucrează în aceste domenii la Iași să se apropie de 1/3 din masa salarială totală ce intră în aglomerație.
Asta înseamnă că o bună parte a prosperității orașului nostru e determinată de aceste domenii economice. Lucru îmbucurător, fără doar și poate, dar această concentrare a bunăstării poate să fie și punctul slab al economiei locale.

Câți dintre IT-iștii ieșeni își dezvoltă propriile produse și câți lucrează în outsourcing?

E dificil de răspuns la o astfel de întrebare, așa că voi apela la câteva opinii ale specialiștilor din domeniu.
Prin 2017, Traian Luca, CEO la Gemini CAD Systems, afirma la o dezbatere PIN Magazine că mai puțin de 5% dintre salariații ieșeni din domeniu lucrează în companiile autohtone.
E posibil ca situația să se fi schimbat între timp, dar nu radical. Outsourcingul domină în continuare.
Ca să ne facem o idee despre cât de mult concentrează aceste domenii forța de muncă, mai bine de 20% dintre cei 24 de mii de salariați lucrează în primele două companii din ierarhia angajatorilor locali: Amazon și Continental.
Mai sunt 27 de companii și puncte de lucru cu un număr de angajați cuprins între 200 și 700 de persoane și peste 110 companii și puncte de lucru al cărui număr de angajați e cuprins între 20 și 200 de persoane.
O estimare grosieră ar fi că peste 80% dintre angajații din domeniile IT&Outsourcing lucrează în aceste companii. Restul de aproximativ 4500 de angajați ar lucra în celelalte peste 1000 de firme și puncte de lucru ce au sub 20 de angajați.
Nu toți cei ce lucrează în entitățile economice de peste 20 de angajați sunt din zona serviciilor externalizate.
Iată câteva exemple de companii antreprenoriale ce își dezvoltă propriile produse: Romsoft, Adservio, Gemini CAD Systems sau Grapefruit. Dar, tot la fel de adevărat e și faptul că e posibil să identificăm practica outsourcingului și în rândul entităților economice cu sub 20 de salariați.

Economia outsourcingului e fragilă?

Tot Traian Luca, la aceeași dezbatere PIN Magazine, a insistat și pe ideea că, fiind vorba de domenii susceptibile la delocalizare, într-o perioadă de criză, mulți oameni vor rămâne fără loc de muncă dacă se vor face concedieri în masă și dacă aceste firme străine se vor retrage de pe piața românească.
Din această perspectivă e necesară o strategie locală, care să concentreze eforturile unor actori diverși – de la autoritățile locale și regionale, la antreprenori, de la cei care lucrează în companiile multinaționale, la creativi.
Să fim însă mai puțin pesimiști. În condiții normale, la Iași încă e loc de creștere!

ITO și IT&Outsourcing – care e diferența

Cele două mari domenii economice nu sunt echivalente.
ITO-ul însumează domeniile IT ai căror salariați lucrează în activitățile de outsourcing, în timp ce IT&Outsourcing reprezintă o categorie mai cuprinzătoare.
Dacă privim aceste ultime activități din perspectiva numărului de angajați, aici sunt însumați cei care lucrează în ITO, cei ce lucrează în alte servicii externalizate non-IT, dar și cei care lucrează în IT-ul antreprenorial – cei ce-și dezvoltă propriile produse.
Foarte adesea salariații care lucrează în firmele ce-și dezvoltă produse proprii sunt asimilați zonei creative a acestor activități.
În România, în absența cvasitotală a unor statistici care să separe zona creativă sau măcar dezvoltatorii produselor proprii de activitățile de outsourcing (implantărilor de tip offshore sau nearshore ale firmelor multinaționale), devine imposibil să facem o estimare a procentului reprezintat de IT-ul antreprenorial.
Nu cunoaștem decât valoarea totală a salariaților din domeniile IT (valoare obținută prin însumarea sectoarelor CAEN 62-63 și a sectoarelor CAEN 5821 și 5829 – activitățile de editare a jocurilor de calculator, respectiv a produselor software): 174,4 mii salariați – în 2022.
Doar câteva aprecieri vagi ne pot lămuri cât de creativ (sau nu!) e IT-ul românesc: „[…] suntem departe de a fi un Silicon Valley al Europei de Est. Noi, din interiorul industriei, nu considerăm că suntem în acel model. În Silicon Valley există foarte mulți bani alocați pentru cercetare-dezvoltare și se creează în primul rând produse, în timp ce peste 90% din industria IT românească este formată din outsourcing”, spune Valerica Dragomir, până în 2019 președintele Asociației Naționale a Industriei de Software – ANIS (M. Voinea, D. Muntean, 2018).

Vă reamintesc că tot pentru aceeași perioadă, antreprenorul ieșean Traian Luca (GeminiCAD Systems), înainta pentru Iași o cifră de două ori mai mică (vezi prima parte a seriei): doar ceva mai mult de 5% dintre companiile IT din Iași, apreciază domnia sa, își dezvoltă propriul produs, restul încadrându-se în zona outsourcingului.

„IT-ul din România nu putea crește altfel decât mizând pe partea de outsourcing”, crede Valerica Dragomir, în timp ce antreprenorul IT Alex Lăpușan afirmă că „outsourcingul e o etapă normală, care ne-a ajutat să ne formăm o educație anteprenoprială. […] Cred că acum e important să creștem generații noi de firme care să ofere valoare adăugată și în zona de produs. E dificil și pentru că piața locală este mică și nu permite firmelor să testeze anumite produse și apoi să iasă cu ele afară” (M. Voinea, D. Muntean, 2018).
2018-2022 (anul ultimelor date) reprezintă un interval suficient pentru ca o industrie dinamică să producă metamorfoze structurale importante. Poate că acel procentaj de 90% estimat ca outsourcing în industria IT românească nu mai e de actualitate, dar nici nu poate fi cu mult mai redus, având în vedere că marile firme din domeniile IT-ului propriu-zis s-au apreciat cu valori importante în acest interval.

România vs. Polonia – mult mai mulți antreprenori locali la vecini

Dacă plecăm de la premisa formulată de antreprenorul ieșean Traian Luca, potrivit căruia outsourcingul în IT reprezintă domenii susceptibile la delocalizare într-o periodă de criză, IT-ul românesc pare a fi o parte destul de fragilă a structurii economice naționale.
Schițarea contextului național și regional european în care evoluează domeniile IT&Outsourcing ale Iașului e utilă înțelegerii atât a maturității acestora, cât și a gradului de expunere la evoluția pieței globale a noii economii locale.
Polonia e statul est-european pentru care avem cea mai mare acuratețe a datelor statistice. Din această cauză ne vom limita comparația cu marile orașe ale acestui stat.
Pentru outsourcingul non-IT din România utilizăm date estimate, pornind de la site-urile economice (topfirme.com și listafirme.ro), date ce mai prezintă probabil abateri de la realitate. Sperăm că nu foarte mari.
Anul de referință e 2022, iar spre comparație ne-am concentrat pe capitale și cele mai consolidate metropole și orașe regionale: 5 în cazul României (București, Cluj, Iași, Timișoara și Brașov) și 10 în cazul Poloniei (Varșovia, Cracovia, Wroclaw, Tri-City, Katowice, Poznan, Lodz, Lublin, Szczecin și Bydgoszcz). Sursele datelor sunt: TEMPO-INSSE, topfirme.com, listafirme.ro (pentru România), ABSL – Business Services Sector in Poland 2022 și Krakow IT Market Report 2023 (pentru Polonia).
Polonia are 360 mii de angajati în IT-ul propriu-zis, indiferent că e outsourcing sau nu, iar România are 174,4 mii.
În ambele state, aceste domenii sunt concentrate în principalele orașe (85% în cele 5 orașe românești și aproximativ 84% în cazul celor 10 orașe poloneze).
Pentru Polonia surprinde dimensiunea IT-ului antreprenorial (ignorat de către ABSL).
Cele zece orașe poloneze selectate cumulează aproximativ 300 mii salariați IT (aproape 360 mii la nivelul Poloniei), dintre care doar ceva mai mult de 117 mii se regăsesc în zona de outsourcing, cea care se afla sub vizorul ABSL.
Repet, în România nu cunoaștem în mod oficial structura salariaților IT pe cele două domenii principale.
Dacă adăugăm și outsourcingul din sectoarele non-IT, cele 10 orașe poloneze concentrează peste 559 mii salariați, dintr-un total de aproximativ 640 mii la nivel național, iar cele 5 oraș românești însumează 228 de mii, dintr-un total național de peste 270 de mii de salariați.

Distribuie și tu:

Piața muncii dă semne optimiste în 2024: angajările continuă

Noul an aduce vești bune pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă. Angajatorii au început deja procesul de recrutare și urmăresc să găsească, într-un timp cât mai scurt, candidați potriviți. Ca de fiecare dată, Târgul de Cariere susține piața muncii și aduce împreună, și în această primăvară, candidații și angajatorii.

CEE Startup Landscape: Why Moldova Should Be on Your Watch List

Quietly emerging as a hub for startups and investors, Moldova, a small Eastern European nation, with a population of 2.45 million and a GDP of $45.02 billion, is increasingly gaining traction in the tech startup ecosystem. Having gained independence from the Soviet Union in 1991, Moldova embarked on a mission to rebuild and prosper.

RECOMANDATE

Articole similare