Teodor Blidăruș, ANIS

ANIS (Asociația Națională a Firmelor din Industria de Software și Servicii) este cea mai mare asociație patronală din industria de IT&Outsourcing din România, cu 125 de firme membre, care adună peste 40.000 de angajați și o cifră de afaceri totală de peste 2.5 miliarde de euro, un ONG cu activități susținute pentru promovarea industriei în domeniul educației, dezvoltării antreprenoriale, dezvoltării pe piețe externe, cu activități de advocacy, training și consultanță etc.
Teodor Blidăruș, președintele ANIS de aproape doi ani de zile, este un antreprenor cu experiență, co-founder și managing partner Strategy&Business Development la Softelligence, companie specializată în soluții software e-business.

„Ne-am propus să dublăm numărul de absolvenți de IT”

ANIS are două direcții strategice – educație și inovație, ne spune Teodor Blidăruș, ambele însumând mai multe programe, unele sunt tactice, altele strategice (cu o durată a 3-5 ani).
Programele sunt inițiative proactive, care consumă aproximativ 80 la sută din resursele organizației.
Pe lângă pozițiile publice legate de evenimente politice sau inițiativele menite să sprijine interesele industriei, reprezentanții ANIS participă la consultări în cazul inițiativelor legislative. „Ghidul de achiziții publice în domeniul IT a fost o inițiativă a noastră, Guvernul l-a adoptat și acum reprezintă Ghidul după care se lucrează la nivel național”, completează Blidăruș.
O altă inițiativă ANIS încearcă să rezolve problema asistenților universitari din facultățile de profil.
„Ei petrec cel mai mult timp cu studenții, sunt foarte importanți, dar foarte prost plătiți. Ei își pot găsi ușor alte slujbe. Așa că programul urmărește o formă suplimentară de plată pentru a-i ține în continuare în universități”.
Programul de burse private și introdu­cerea materiilor new-tech în liceu, pentru a crea elevilor gândirea structurată și a înțelege ce înseamnă tehnologia, și nu numai utilizarea ei, alte două activități ANIS. În zona educației, programul strategic al ANIS și de departe cel mai ambițios plan este de a dubla numărul de absolvenți programatori, pe un orizont de timp mediu.

Care sunt părțile forțe ale industriei de IT din România?

În opinia generală, întreaga industrie de IT românească se apropie de un prag de creștere, de la care ar trebui să-și schimbe elementele de strategie pentru a putea continua trendul pozitiv.
Dar care sunt deocamdată părțile tari, punctele strength ale domeniului IT românesc, în opinia președintelui ANIS?
NEARSHORING-UL – „faptul că suntem în UE, factorul nearshoring a contat și contează foarte mult pentru piața de outsourcing, pentru că în realitate nu prea mai suntem așa ieftini acum, suntem la fel de scumpi ca polonezii și mult mai scumpi ca ucrainienii, rușii și indienii. Nearshoringul este un avantaj evident.”

• STRUCTURA CULTURALĂ PRO-OCCIDENTALĂ – „un alt punct strength – în România există o cultură pro-occidentală. În domeniul serviciilor, aici unde tu faci implementarea, este o problemă lipsa unei punți de înțelegere culturală. Ține de faptul cum interacționezi cu lumea, iar românul este mai apropiat de cultura vestică, călătorește mult și este categoric un pro-occidental, ceea ce reprezintă un avantaj important în ochii unui investitor din Vest sau SUA”.
• MITUL CREATIVITĂȚII EST-EUROPENE NU ESTE CHIAR UN MIT – „În zona est-europeană există un talent real pentru noile tehnologii, nu este chiar un mit. Sunt oameni tineri care sunt foarte bine pregătiți. Și asta are o legătură cu felul în care s-a făcut școală în ultimii 30 de ani, felul cum s-au făcut științele în școală, matematică etc. Cu cât te duci mai spre Est, cu atât e mai real – rușii chiar au programatori foarte buni și școală de matematică bună, asiaticii la fel”.
• PIAȚA EMERGENTĂ MARE – „piața românească e o piață care se dezvoltă. Contează cât de mult suntem conectați la exigențele și realitățile de afară, cât de mult înțelegem în ce direcție se îndreaptă economia, înțelegem mult mai bine anumite lucruri, mai bine decât cei din jurul nostru, avem un apetit pentru tehnologie mai mare. Este deci un avantaj că România este o piață emergentă, dar și suficient de mare. Dacă vrei oameni care să gândească, să aducă plus valoare produselor sau companiei, străinii pot afla asta în România. Din blocul est-european reprezentăm un loc unde poți găsi și altceva în afară de stricte competențe tehnice”.

Zona de Intellectual Propriety este punctul nostru slab

Unde stăm însă prost? Ce anume amenință domeniul IT românesc pe termen mediu?
Teodor Blidăruș: „Vorbim foarte mult despre inovație în România, e foarte la modă, dar inovația în realitate trebuie să o legi de un lanț al distribuției valorii. Inovația nu este când tu doar construiești ceva, este atunci când pui acel ceva în piață, când piață îl validează și ai o buclă de feed-back. Și mie mi se pare că noi vânturăm niște termeni de marketing – vino la noi și inovează, orașul inovației etc -, dar de fapt noi nu facem decât să executăm niște strategii pe care ni le fac alții”.
Zona de intellectual propriety (IP) este slabă, prin urmare perspectivele noastre de creștere sectorială sunt foarte limitate. Dacă acum domeniul IT&Outsourcing generează 4 miliarde de euro în PIB-ul României, cu 100.000 de angajați, va trebui să avem 200.000 de oameni ca să creăm 8 miliarde, ceea ce este mult peste capacitatea noastră de a mai genera forță de muncă.
Industria noastră nu mai are unde crește. Trecerea de la industria de servicii la cea de intellectual propriety însă ne va lua mult timp, nu se poate face brusc – trebuie să înțelegi piața, trebuie să ai expertiză solidă de marketing, de product management, de legislație – chestii pe care mulți oameni cred că le au, dar nu-i adevărat.
„Este adevărat că a început o schimbare, dar se schimbă puțin și în două moduri – acum sunt mai multe inițiative antreprenoriale și mai multe companii care fac în România ciclul complet, nu numai execuția – dau exemplu Adobe sau DB Global Technology.
Este un fenomen apărut sub presiunea creșterii costurilor.
Însă în zona de inovație pură, de dezvoltare de proprietate intelectuală, suntem încă foarte la început. Țări că Bulgaria, de exemplu, mi se pare că sunt înaintea noastră, cu povești de succes care reușesc să scaleze global”, crede președintele ANIS.
How to Web va deveni un motor al industriei IT
Anul acesta sunt cel puțin 4 fonduri de venture capital care intră în piața românească, așa că bani sunt. ANIS a observat acum o fereastră de oportunitate – există capital de investit tot mai mult și e timpul să sprijine și să stimuleze creativitatea cu valoare adăugată mare.
„Acum există acceleratoare, incubatoare etc, mulți oferă acest tip de sprijin, dar avem o mare problemă în zona creativității. Și ea este generată de faptul că IT-știi și-au cam împlinit visul românesc – au case, mașini și confort financiar. Se câștigă bine și nimeni nu prea mai dorește să riște în zona antreprenorială. Dar inovația nu se realizează în confort, ci în disconfort și sub presiune”.
Chestiunea cu stimularea inovației românești, dezvoltarea de proprietate intelectuală, a fost pe masa ANIS de multă vreme. Dar acum fenomenul este deja prea mult „hype up” – toți suntem antreprenori, toți suntem inovatori. Însă realitatea este alta și mult mai crudă – crede Teodor -, dacă vrei să faci un eveniment serios pentru startup-uri, cu antreprenori reali, îți va fi greu să strângi 30 de companii din toată țara.
Anul trecut, ANIS preluat How to Web, un eveniment major al lumii startup-urilor tehnologice.
„Dar noi avem propriile noastre idei unde trebuie sa ajungă How to Web. Acum, în Europa, dacă dorești inovație, te duci la Berlin, care este un pol de inovație pentru Western Europe – un oraș tânăr, programe de business, acceleratoare, investitori de top. Prin How to web, ne dorim să poziționăm Bucureștiul ca fiind the innovation hub of Center and Eastern Europe. Există un interes tot mai mare din partea investitorilor din SUA, de exemplu, pentru Eastern Europe, au înțeles că la Berlin s-a cam terminat cu cheap money și doresc să se mute mai spre Est”.
Ce poate să facă ANIS? How to Web poate coagula interacțiunile între acce­leratoare, incubatoare, hub-uri, investitori, startup-uri, mentorate, servicii conexe, avocați, finance pentru IP. Intenția ANIS este de a-l transforma într-un eveniment și pol important al tehnologiei din Eastern Europe – firmele din Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Serbia să își dorească să vină aici pentru a crește sau a întâlni investitori strategici majori.
„How to Web costa până acum 100.000 de euro anual. E limpede că pentru ceea ce dorim să fie ne trebuie un buget mult mai mare.
Bugetul ANIS este actualmente în jur de 500.000 de euro – 30 la sută din membership, mare parte din servicii de training și restul din fundraising. Dacă te uiți la ce făcea ANIS acum 4 ani și ce face acum, vei vedea un salt, datorat unui efort colectiv, cu foarte multe programe în derulare”.
ANIS își propune ca How to Web să fie locul în care, în primul rând, se vor întâlni investitorii extraordinari cu inovatorii extraordinari.
„De aici derivă foarte multe lucruri – dacă vrei să pitch-uiești în fața unor investitori solizi, cum ar fi Axel Capital Management sau Sequoia Fund, acolo va fi locul unde se vor întâmpla. Un eveniment major, de talie europeană cel puțin, în care să găsești content și speakeri de mare valoare.
How to Web era o inițiativă privată, noi vrem acum să îl poziționăm ca o inițiativă de industrie, reușind prin How to Web să te conectezi la lumea reală și importantă a tehnologiei globale”, încheie Teodor Blidăruș.

Cine este ANIS?

Preşedinte:

• Teodor Blidăruș, Softelligence

Vicepreședinți:

• Cătălina Dodu, ATOS IT Solutions and Services
• Sorin Găvănescu, IT Six Global Services
• Dan Gârlaşu, Oracle Romania
• Radu Georgescu, GECAD Group
• Alexandru Lăpuşan, ZITEC
• Marius Hanganu, Tremend Software
• Andrei Pitiş, Vector Watch
• Todi Pruteanu, Microsoft Romania

Printre cele mai importante pro­iecte dezvoltate ANIS în beneficiul membrilor și al comunității de software și servicii, continuând inițiative anterioare ale asociației, se numără:

• ANIS Business Meetings,
• Romanian Software Index,
• Studiul „Software and IT Services in Romania”,
• Gala ANIS,
• Proiecte din zona educațională la nivel strategic
• Evenimente de networking,
• Sesiuni de training
• Evenimente de educare pentru specialiștii din industrie.