O scurtă radiografie a lumii în care trăim astăzi. De unde venim? Unde ne ducem?
Dacă studiem câteva surse, putem spune că suntem în locul potrivit, la momentul propice.
Mai exact:

• Speranța de viață la nivel global a crescut de la 26 ani acum 200 de ani la 67 ani (vezi grafic 1)
• Numărul de democrații a crescut de la 0 la 90 în 150 ani (vezi grafic 2)
• Nivelul de sărăcie a scăzut semnificativ în ultimii 20 de ani și se estimează că până în 2030 sărăcia va dispărea (vezi grafic 3)
• Războaiele sunt pe cale de dispariție (vezi grafic 4)
• În ultima sută de ani, numărul orelor lucrate aproape s-a înjumătățit (grafic 5)
• Nivelul de educație a crescut semnificativ (grafic 6)
• Unele estimări spun că până în 2020, toată populația globului ar putea fi conectată (grafic 7), ducând la un număr de peste 35 miliarde de echipamente interconectate (grafic 8)
• Costul lansării unui startup în tehnologie/internet a scăzut în 10 ani de la o medie de 5 milioane USD la 5,000 USD.

În concluzie trăim mai bine. Mult mai bine decât acum 100 de ani, însă prinși în vâltoarea vieții nu realizăm asta. Omul a evoluat în ultima sută de ani mai mult decât a evoluat de la apariția sa.
Evident că unul din motoarele creșterii este dezvoltarea tehnologică, care este eminamente exponențială. În domeniul IT viteză de schimbare este impresionantă.

Grafic 1

Grafic 2

Grafic 3

Grafic 4

Grafic 5

Grafic 6

Grafic 7

Grafic 8
Tehnologia se schimbă de la o zi la alta; doar un procent de creștere zilnică de 2% poate duce într-un an la o creștere de 1,377%. Însă trebuie să facem acest lucru cu precauție fiincă tehnologia folosită fără discernământ se poate întoarce împotriva „creatorului”. Dar să nu divagăm și să luăm partea pozitivă a ecuației.
Așadar, în câțiva ani am putea avea un increment de câteva miliarde de oameni conectați, care fără bariere de cost pot crea, descoperi, inventa, inova.
Acesta este contextual în care trăim astăzi. Iar schimbarea exponențială a mediului în care trăim a fost generată de dezvoltarea în avalanșă a multor „oceane albastre”
Dar ce este un ocean albastru?
Este cea mai nouă abordare strategică în lume, o abordare în care paradigmă „părintelui strategiei” – Michael Porter, diferențiere sau cost este provocată. Mai exact „Blue ocean” spune că se poate face simultan diferențiere și cost, iar diferențele fundamentale față de „oceanul roșu” le puteți vedea în graficul 10:

Grafic 10
Fondatorii conceptului „Blue Ocean”, Kim Chan și Renee Mauborgne au studiat peste 150 de oceane albastre din ultima sută de ani, în peste 30 de industrii, de la Ford la începutul secolului XX până la Apple și Cirque de Soleil.
Statistic, afacerile de tip „blue ocean”, deși mult mai puține la număr, generează venituri și profituri semnificativ mai mari decât afacerile din „oceanele roșii”, vezi graficul 11.

Grafic 11
Pentru a exemplifica să luăm un caz cunoscut: Marriott, una din cele mai mari rețele de hoteluri din lume, a construit începând din anii ’20 un adevărat imperiu:

• 5.011 hoteluri;
• 1.200.000 camere (liste de cazare);
• valoare de piață de 38 miliarde USD.

În aceeași industrie, în contextul introducerii pe care am făcut-o, câțiva oameni au îndrăznit și au creat un „ocean albastru”. De la zero. Mai exact s-au înființat în 2008 și în 8 ani au reușit să facă ceea ce a făcut Marriott în aproape 100 de ani:

• 3,000,000 liste de cazare (echivalentul a peste 10,000 hoteluri)
• valoare de piață de 30 miliarde USD

În mod similar, în 2009 a fost lansat un nou startup. Este în peste 80 de țări și are o valoare de piață de aprox 70 miliarde USD. Probabil v-ați dat seama că este vorba despre Airbnb și Uber. Însă nu numai Statele Unite au fost sursă acestor oceane albastre. În UK, Deliveroo a ajuns doar în 3 ani la o valoare de piață de peste 5 miliarde USD.
De la criză din 2008, confluența schimbărilor structurale în tehnologie, economie și societate a dat naștere unei forme radicale noi de comerț colaborativ, bazată pe democratizarea capitalului fizic și uman.
Acest comerț de colaborare reprezintă un nou model de afaceri care permite companiilor să contrazică principiile economice tradiționale unde abordarea era

• fie de diferențiere (care presupune de obicei preț mare)
• fie de cost (atunci când structura de costuri este imbatabilă).

Aceste 3 exemple au la baza resursele neatinse/ascunse (de exemplu milioanele de case private/conace/castele, etc din Airbnb) și strategia oceanului albastru. În oceanele albastre, cererea este mai degrabă creată și nu „furată” de la competitori, care în acest caz sunt absolut irelevanți.
În concluzie, ne așteaptă un viitor bun, plin de oceane albastre. Iar noi avem componentă creativă suficient de bine dezvoltată, mai ales în zona IT. Putem crea ușor oceane albastre, având o barieră mică pentru startup în zona tehnologică. Însă aceste produse trebuie marketate, iar aici avem nevoie de resurse. Semnificative. Venture capital, care din păcate nu există. Și un plan și puțină structură, altfel costul de oportunitate ar putea fi mare. Să ne înecăm în propriul ocean albastru.