Jucătorii non-bancari intră in forță pe piață și le dau fiori reci băncilor
În ultimele decenii, activitatea bancară a devenit un domeniu predilect de utilizare a tehnologiei înalte. Complexitatea operațiunilor, mediul competițional și așteptările în creștere ale clienților au făcut indispensabilă utilizarea ei, atât din punct de vedere hardware, cât și software.
Digitalizarea aduce scăderi de costuri
Avantajele aduse sunt remarcabile, atât pentru bănci, cât și pentru clienți: creșterea vitezei de procesare a datelor și de derulare a operațiunilor, accesabilitatea de la distanță, capacitatea de gestionare a unor baze de date complexe și de procesare date, reducerea costurilor etc.
Ritmul cu care inovațiile tehnologice intră în sfera de aplicare a banking-ului a devenit exponențial în ultimii ani. Acest lucru aduce cu sine noi oportunități de dezvoltare a afacerii, dar și noi provocări.
Desigur, digitalizarea implică scăderi de costuri pentru bănci și, indirect, pentru clienți. Acestea provin, în special, din reducerea numărului unităților bancare și a angajaților, din economii de scală și de scop.
Principala provocare pentru bănci o reprezintă implementarea și updatarea continuă, care vine cu costuri inițiale și ulterioare mari. De asemenea, implică acomodarea continuă cu noile echipamente/aplicații ale angajaților și clienților. Astfel, concurența și ritmul de schimbare și inovare în domeniul tehnologic pune tot mai mult presiune pe bugetele băncilor.
Acest fenomen poate impune reconsiderări de cheltuieli și de venituri, ale căror efecte în timp asupra activității băncii sunt greu de anticipat.
Un cerc vicios
De exemplu, reducerea numărului de unități bancare și a personalului din front office poate crea, în timp, prejudicii legate de brand awereness, scăderea gradului de satisfacție a clienților, scăderea volumului de business etc., chiar dacă, cu timpul, costurile scad, inclusiv datorită economiile de scală și de scop, prin amortizarea cheltuielor.
Băncile pot intra într-un cerc vicios odată cu intensificarea ritmului de schimbare în domeniul tehnologic. Perioadele de amortizare a costurilor scad în mod real, managementul băncilor fiind obligat de a găsi noi modalități de integrare a lor.
Mai mult, pot apare noi provocări pe linia intensificării riscurilor legate de utilizarea tehnologiei, cum ar fi atacurile informatice asupra băncii și clienților acestora, riscurile de fraudă din exteriorul sau interiorul băncii, securitatea datelor personale, „căderile” de sistem cu prejudiciile de rigoare etc.
Un „tsunami” de provocări la orizont
O altă provocare pentru bănci vine din partea clienților – în ce măsură aceștia pot „ingera”noile tehnologii? Ne aflăm la confluența a trei generații: baby boomers, generația X și millennials.
Fiecare dintre ele are înclinații diferite în utilizarea tehnologiei și a modului/contextului în care o fac. Vor reuși băncile să îi împace pe toți? Vor găsi ele optimul de implementare a tehnologiei în canalele de distribuție a produselor și serviciilor?
Un alt „vânt rece” bate dinspre concurența dată de companiile non-bancare care pătrund tot mai mult în sfera de activitate tradițională a băncilor: plăți, carduri, finanțare etc.
Astfel, vedem tot mai mult companii furnizoare de rețele de socializare, de telefonie mobilă și internet, platforme de crowdfunding etc, care „joacă” pe terenul băncilor.
Astfel, întrebarea care se pune este: până unde va merge digitalizarea în banking?
