Iată-ne ajunși (și) la final de 2023. Un an provocator pentru culturile organizaționale – burnout, great resignation, quiet quitting & mental health – au fost doar câteva dintre chestiunile arzătoare aflate la ordinea zilei pentru echipele de HR & top management. Fie că suntem implicați sau nu în gestionarea unor echipe mai mari sau mai mici devine din ce în ce mai evident că, pe lângă bagajul de leadership & management avut, e nevoie de mult mai multă psihoeducație precum și de însușirea unor abilități din sfera sănătății emoționale & a siguranței psihologice.
Pentru că eu însumi am fost implicat în organizarea și facilitarea unor evenimente de siguranță psihologică dedicate unor comunități de HR & ecosisteme antreprenoriale, mi-am propus să trec în revistă câteva framântări legate de cum putem să ne reconectăm la noi înșine în 2024.
De departe, elementul care „m-a intrigat” cel mai mult și pe care îl împărtășesc cu voi este sondajul Ejobs realizat în perioada septembrie – octombrie 2023 și care a inclus un eșantion de 1.572 de respondenți angajați la momentul completării acestuia (https://cariera.ejobs.ro/cariera-echilibrul-emotional-sondaj-ejobs/).
Cu alte cuvinte, sondajul a arătat că 7 din 10 români au un echilibru emoțional precar în prezent. Principala cauză a acestor dificultăți emoționale pe care le întâmpină este suprasolicitarea la locul de muncă, aproape o treime dintre respondenți indicând faptul că se află într-o zonă de burnout. Al doilea motiv major este legat de problemele financiare, deoarece câștigurile nu le acoperă cheltuielile. 20% nu se simt apreciați la locul de muncă, iar 13% spun că sunt afectați de diverse probleme pe care le întâmpină în viața personală.
Întrebați despre stările emoționale resimțite în ultimul an, peste jumătate dintre participanți (53,4%) au indicat teama că veniturile lor nu vor putea ține pasul cu creșterile de prețuri și că nu vor reuși să facă față din punct de vedere financiar. 37,6% s-au simțit neînțeleși de angajator, iar 32% au inclus teama de a nu-și găsi un nou loc de muncă pe lista lor. 23,3% au menționat că și-au pierdut echilibrul emoțional. Alte stări negative au inclus temerea cu privire la pierderea locului de muncă, sentimentul de singurătate și depresia. Doar 2 din 10 au declarat că ultimul an a fost în general unul bun, fără prea multe motive de îngrijorare.
Însă elementul central care va trebui să fie pe masa oricărui HR Director ori Head of People în 2024 este dat de percepția asupra sănătății emoționale a angajaților – 77,7% dintre respondenți nu cred că managerii sunt interesați de acest aspect 😟. Mulți dintre angajați resimt stresul la locul de muncă, cu factori precum munca în exces, salariile nesatisfăcătoare, relațiile tensionate cu superiorii sau colegii, lipsa opțiunii de lucru remote și sentimentul de nepregătire pentru cerințele locului de muncă.
Ce este de făcut ? Cum putem să ne reconectăm la noi înșine ? Cum putem mobiliza managementul companiilor în direcția creșterii siguranței psihologice la locul de muncă ?
Echipele de HR pot porni in a mapa si pilota proiecte de wellbeing in 2024 plecand de la o altă concluzie a studiului Ejobs – necesitatea ajutorului specializat pentru depășirea unor perioade dificile. Ce i-a împiedicat însă pe angajații români să recurgă la această variantă ? Jumătate dintre cei care recunosc că ar fi avut nevoie de terapie, dar nu au mers la un specialist, au indicat lipsa resurselor financiare ca principal motiv. Aproximativ o treime au evitat terapia pentru că nu s-au simțit confortabil să discute despre problemele lor cu un terapeut, iar 3,4% au spus că le este teamă de posibila judecată din partea cunoscuților. Alte motive au inclus lipsa timpului, dificultatea în găsirea unui terapeut compatibil sau încercarea de a-și rezolva singuri problemele.
Așadar, suportarea costurilor cu terapia pentru proprii angajați în cadrul derulării unor programe de wellbeing poate fi o soluție fezabilă în 2024. De altfel, în structura pachetelor de beneficii extrasalariale a început să apară și accesul la consiliere psihologică, chiar dacă încă timid – conform sondaj doar 45% dintre respondenți spun că angajatorul lor nu oferă acest beneficiu, deși și-ar dori, iar 41,3% nu cred că au nevoie de astfel de servicii. Doar 7,3% au indicat că au avut acces la terapie din partea angajatorului. Pentru 2,8% dintre participanți, compania în care activează a introdus servicii de terapie în ultimul an, iar 3,5% au avut acces la aceste servicii din 2020, în urma declanșării pandemiei.
De cealaltă parte, e nevoie să preluăm noi responsabilitatea propriei stări de bine și a reconectării cu propriul corp și a emoțiilor noastre. Cum ? În primul rând, să realizăm că primul pas în deteriorarea echilibrului psiho-emoțional a fost deconectarea petrecută în perioada pandemiei. Atunci modul nostru de viață a fost dat total peste cap – am trecut de la munca la birou & conectarea efectivă cu colegii la modelul lockdown – alienarea și închiderea în spațiul fizic al casei de unde nu am mai vrut să ieșim (motivele și argumentele pot fi dezbătute însă în discuția de față ne interesează doar conștientizarea impactului major resimțit – și anume că simțim deconectarea la toate nivelurile ființei noastre dar și că nu mai reușim să ne reconectăm la noi și la ceilalți) !
În al doilea rând, să ne dezvoltăm și să ne întărim capacitatea de (auto)observare a tiparelor și comportamentelor noastre disfuncționale. Aici recomandările terapeuților merg în direcția ținerii unui jurnal zilnic unde să „încredințăm hârtiei” gândurile și emoțiile care apar și ne îngijorează peste zi. Simplu fapt că ne ventilăm și povestim jurnalului (unui martor tăcut dar fidel) îngrijorările noastre legate de muncă și colegi e un pas înainte în procesul de reconectare cu noi înșine. O variantă mai complexă este ținerea unui jurnal zilnic al gândurilor negative automate și înlocuirea acestora cu gânduri alternative după modelul (ziua/situația/gândul automat/credibilitatea/emoția declanșată/gând alternativ/credibilitate/emoție).
Nu în ultimul rând, avem nevoie să ne reconectăm la „înțelepciunea” corpului nostru (Somawise. Eliberează-te de gânduri, reconectează-te cu corpul – e titlul unei cărți scrise de Luke Sniewski și apărută la editura Herald în colecția Psihopractica pe care v-o recomand). Pentru a vedea ce simt în corp, eu practic următoarea tehnică de imagerie mentală: îmi setez ca și fundal muzical o melodie chill, inspir/respir adânc, îmi relaxez mușchii și mă concentrez pe ce aud, ce simt, ce văd, ce mirosuri simt, pe cine/ce aș vrea să am alături?). A vedea unde se simte o emoție în corpul nostru este un alt pas împortant în procesul de reconectare cu noi înșine.
Ajuns la finalul intervenției mele, vă urez gânduri bune și reconectare împlinitoare și să ne revedem cu bine în anul care vine !
Daniel – Dragoș Panainte
HR & terapeut sistemic
