O

Orașele magnet – motoarele dezvoltării economice a Românei

Orașele competitive, cu o economie dinamică și intrări semnificative de investiții străine directe, atrag mai mulți tineri 

Fără orașe puternic dezvoltate, o țară nu poate avea regiuni puternic dezvoltate și nici o economie națională robustă 

Peste 50% dintre lucrătorii care fac naveta către Cluj-Napoca, București, Sibiu și Oradea au vârste sub 35 de ani. 

Ponderi ridicate ale navetiștilor tineri se înregistrează și în Timișoara, Iași, Arad, Baia Mare, Bistrița sau Satu Mare. 

Într-o oarecare măsură, orașele cu o mare concentrație de studenți (Cluj-Napoca, București, Iași, Timișoara, Sibiu, Oradea) înregistrează și o pondere ridicată a navetiștilor tineri, reflectând atât naveta efectuată în scop educațional, cât și naveta efectuată de absolvenții tineri care și-au găsit un loc de muncă în centrul universitar după absolvire. 

Cele mai dinamice orașe au atras forță de muncă de la distanțe considerabile

3,6 milioane de români intenţionează să se mute în următorii cinci ani, dintre care 2 milioane ar prefera să se mute tot în România, iar 1,1 milioane ar vrea să părăsească țara.  

Care sunt oraşele cele mai atractive pentru cei care vor să rămână în țară? În special centrele universitare. În ultimii ani, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi au atras cel mai mare număr de locuitori.

Toate aceste date ne sunt furnizate de studiul Băncii Mondiale “Oraşe Magnet – Migraţie şi Navetism în România” care prezintă o imagine de ansamblu asupra dezvoltării socio-economice a României din ultimii 17 ani și a factorilor care au generat sau au împiedicat dezvoltarea.

Studiul mai arată că cele mai dinamice orașe au atras forță de muncă de la o distanță considerabilă, iar localitățile cu populație mai mobilă au avut tendința de a se dezvolta mai mult. În esență, evoluția s-a propagat dinspre orașele cele mai dinamice către zonele limitrofe, aceasta fiind dinamica de bază a procesului de dezvoltare. 

Polii urbani reședințe de județ generează între 69% și 89% din cifra de afaceri a companiilor din regiunile respective și înregistrează un scor mediu al indicelui dezvoltării umane locale care este cu 10% – 24% peste media regională.

Ce poate invăța Clujul de la Iași?

  • Mobilizarea capitalului privat local pentru regenerarea orașului

Primăria Cluj negociază cu dezvoltatorii locali implicarea în dezvoltare de infrastructură publică, dar majoritatea intervenților sunt pe scară mică (cu câteva excepții precum Iulius sau Argos) – nimic la scara și impactul zonei Palas din Iași. Bună parte a proiectelor de dezvoltare sunt ciupeli făcute pentru profit rapid nu pentru impact pe termen lung. Clujul are TIFF, Electric Castle, Jazz in the Park si UNTOLD, dar probabil nu are (încă) oameni de afaceri locali care să pună suflet în transformarea orașului cum au făcut-o ieșenii de la Iulius.

  • Legătura cu America

SUA reprezintă 25% din piața globală și nici un oraș cu pretenții nu-și poate permite să nu fie bine conectat la această piață. Iași, datorită accesului mai dificil la piețele europene, pare să-și fi activat mai bine rețelele din America, și au dat lovitura când un ieșean angajat la Amazon a convins gigantul american să vină să investească în capitala Moldovei

  • Atragerea oamenilor

Într-un context în care țările din jurul nostru au luat-o pe o pantă xenofobă, cu un discurs agresiv împotriva migrației, Iașiul pare să se fi acomodat destul de ușor la valul de migranți, parte scriptic, parte real, dinspre Moldova. Ambele orașe au o carență mare de forță de muncă, dar Iașiul, în bună parte datorită poziției geografice mai favorizante, de această dată, a fost mai abil în a atrage oameni. Mărimea contează, și un oraș cu un avantaj demografic va fi și mai atractiv pentru investitori.

Ce poate învăța Iașiul de la Cluj?

  • Definirea unui portofoliu de proiecte strategice

Toată lumea din țară știe de metroul de la Cluj. Bună parte a auzit și de trenul metropolitan și de centura metropolitană a Clujului. Unii poate au auzit de Coridorul Velo Metropolitan de-a lungul Râului Someș. Proiectul centurii metropolitane clujene a fost echipat cu benzi pentru bicicliști tot la cererea societății civile (studiul de fezabilitate este în actualizare acum) și în general se bucură de o largă susținere a clujenilor. Iașiul trebuie să iasă de asemenea, la bătaie, cu câteva proiecte strategice de anvergură (nu neapărat publice), care să anime și să implice ieșenii într-un dialog viu despre cum ar trebui să arate orașul de mâine.

  • Cooperare și coordonare

Primăria Cluj este cea mai eficientă administrație din România, conform topului UrbanizeHub lansat recent, dar puțină lume știe că Primăria colaborează foarte bine și cu Consiliul Județean Cluj (CJ Cluj este în sine cel mai performant CJ din România) și cu bună parte din primăriile din zona metropolitană. Iașiul are dezavantajul unui Consiliu Local “la cuțite”, o colaborare tot mai slabă cu nivelul județean.

  • Implicarea actorilor de la nivel local în gândirea viitorului orașului

Indiferent dacă vorbim de Bugetarea Participativă, de Centrul de Inovare și Imaginație Civică, sau de implicarea activă a experților locali în gândirea direcților strategice pentru oraș, Clujul a știut să mobilizeze foarte abil energiile și expertiza locală.

Ce poate învăța Timișoara de la Iași și Cluj?

La Iași s-au născut două inițiative civice de amploare, care au reușit să adune energiile mai multor asociații și oameni pentru a se implica în dezvoltarea sa.

Iași și Cluj s-au poziționat ca orașe în care sectorul IT reprezintă parte importantă a economiei locale. Dinamica celor două orașe este dată de sectorul IT. 

Atunci când ai între 20 și 30 de mii de IT-iști cum are Iașiul, acest lucru se regăsește în transformarea vieții urbane din oraș. Pentru că cei din sectorul IT sunt o categorie aparte, care au nevoie de anumite localuri, de un anumit tip de evenimente, de un anumit mod de deplasare în oraș. 

Lifestyle-ul acestei categorii de oameni influentează felul cum se dezvoltă orașul, iar orașul devine mai vibrant datorită lor. 

Timișoara s-a poziționat într-o zonă exclusiv de corporate (spre deosebire de Cluj unde se simte un puternic val de antreprenoriat), cu focus pe industria automotive, industrie unde angajații nu sunt la fel de efervescenți ca cei din IT. 

Poate la Iași nu am văzut încă o viziune pe termen lung, însă cert e că cei din Cluj o au, iar Timișoara încă încearcă să se poziționeze la nivel de viziune. (Cătălina Sârbu)

CategoriesPIN18

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.