În ultimii ani, trebuie să recunosc că destul de mulți pacienți din sfera IT mi s-au prezentat cu probleme de sănătate implicând surplusul ponderal, iar de cele mai multe ori se invocă„munca” și „timpul” ca fiind principalii factori răspunzători de starea respectivă.
Când se secretă mai mult cortizol?
Eu cred că este o stare generală a omului cu un job solicitant și multă răspundere, însă acestui segment în mod special îi acord o atenție aparte.
Lucrând cu un anume tip de stress creativ și cognitiv majoritatea timpului, metabolismul energetic este influențat constant spre un consum exagerat de glucide, acest lucru fiind tradus printr-un aport constant și uneori necontrolat de produse dulci.
Pentru o mai bună înțelegere vis-a-vis de ceea ce se întâmplă în realitate, adică despre această nevoie de dulce, vom discuta despre cortizol. Acesta este un hormon de tip steroidian secretat de glandele suprarenale care se mai numește și „hormonul de stress”, pentru că nivele crescute au fost semnalate la persoanele active din punct de vedere mental și fizic.
Nu este doar un indicator, el controlează și sisteme precum aparatul cardiovascular și mai ales cel metabolic. Atunci când cortizolul se secretă, atât proteinele cât și acizii grași sunt transformați în glucoză ca substrat necesar tuturor proceselor oxidative (e.g. mișcarea, gândirea et.al.)
Situațiile care pot ridică nivelul de cortizol pot fi: emoțiile unui examen sau prezentări în față unui auditoriu, grijile față de anumite lucruri care interesează în mod personal, diverse boli, temperaturile extreme și altele.
Creșterile acestui hormon ca de altfel și scăderile lui pot conduce la probleme de sănătate. De asemenea, pot confirma scăderea eficacității unui regim de slăbit concomitent cu valori modificate ale cortizolului.
E bine sa vă luați stimulentele reprezentate de abonamente la sălile de fitness
Controlul acestuia în cea mai mare parte este unul mental. Marile companii s-au gândit să pună la dispoziția angajaților diverse stimulente cum ar fi abonamentele la săli de fitness, înot, aerobic cunoscute fiind practicile stilului de viață cu „fața la monitor”.
Acestea sunt importante nu neapărat că metodă de„consum energetic”, ca back-up posibil în contextul diverselor meselor de tip fast food, ci și de relaxare cu impact major asupra eliberării serotoninei, hormonul fericirii, antagonistul cortizolului.
Dispunem de mecanisme complexe de control metabolic, unele transformate în cerc vicios chiar de noi înșine fără să conștientizăm.
Fără un accept de promovare a unui„narcisism fiziologic ”personal, lucrurile pot fi de departe înțelese. Un regim de viață echilibrat culinar asociat cu momentele de relaxare sunt atribute menite să ne ofere stabilitate emoțională, putere de muncă, motivație în tot ceea ce întreprindem și creăm.
Greutate ideală vs. greutate corporală
Greutatea în accepțiunea multora dintre noi este o noțiune generală, colocvial utilizată în diverse specialități (cardiologie, nutriție, biologie etc) care denotă un volum, o masă a unei persoane.
În acest context vorbim de greutatea corporală. Greutatea ideală este un termen înțeles că fiind greutatea de dorit sau „așteptată”, care de-a lungul timpului a fost definită și raportată la o sănătate optimă și cu o rată a longevității foarte mare.
Dincolo de aceste aspecte, această noțiune trebuie corelată și tratată că atare în diverse situații: sportive (rugbiști, culturiști), patologie (diabet zaharat insulino dependent, antidepresive sau antiinflamatoare).
Cel mai des în calculul greutății ideale se folosește IMC (index de masă corporală) pentru a află valoarea apropiată unui sistem care cotează că valori normale indicele cuprins între 20-25 (bărbați) și 19-24 (femei). Depășirea sau situarea sub aceste valori sunt considerate stările de supraponderabilitate (cu diverse grade) sau subponderabilitate.
Greutatea este de cele mai multe ori un semn al statusului de sănătate, deși uneori este trecută cu vederea prin afirmații „subiective” menționate uneori de pacienți: „mă simt bine la 130 kg. Am doar colesterolul crescut de 3 ori mai mult față de normal”.
Până în preajma vârstei de 40-45 de ani organismul are putere mare de refacere, recuperând multe neajunsuri împotriva voinței noastre, însă la un moment dat aceste sisteme nu mai fac față parcă „implorând” timpul
să nu treacă atât de repede și să fi putut face ceva în trecut.
Greutatea nu este numai o problema medicală sau„numai”de estetică, de multe ori este oglindă amândurora. Au existat situații în care„chiar”2 sau „doar” 3 kilograme reprezentau o sarcina mult prea mare pentru un pacient cu greutate optimă de 70 kg., dar cu hernie cervicală sau lombară. Slăbirea cu 2-3 kg într-un astfel de caz nu e la fel de vizibil spectaculoasă ca beneficiile medicale aduse, confirmate de altfel de kinetoterapeuți sau medicii reumatologi.
Mâncăm Bio și controlăm cântarul
Iată o ipoteza la care mulți dintre noi devenim contradictorii. Accedem la acest deziderat, însă fără informații care să ne facă să înțelegem aceste două tipologii de educație. Pe de o parte este cea culinară, care denotă o așa zisă „calitate” a produsului și o alta, cea de nutriție, care „îndreptățește” cântarul să arate în ciuda alimentației bio mai mult decât ne-am dori.
Conceptul și filosofia pe care o promovez de a mânca sănătos și de a controla cântarul depinde de o combinație corectă a alimentelor și care nu neapărat ține de ora sau de cantitatea acestora, ci de specificitatea unor alimente anume.
Noțiunea de regim disociat presupune o asociere controlată și corectă de către un medic (subliniez acest aspect) a unor principii alimentare care influențează în minus kilogramele la cântar și care presupune diversificare și neprivarea pacientului de tot ce înseamnă macro și micronutrienți.
Nu sunt adeptul dietelor restrictive care pot aduce daune organismului, iar o dietă disociată proiectată personalizat asigură organismului toate principiile alimentare pe care le cunoaștem: glucide, proteine, lipide, vitamine și minerale.
Se pot observă foarte multe diete care circulă în acest sens, însă dincolo de aspectul de „target” o problema principala este menținerea kilogramelor slăbite, adică evitarea fenomenului de rebound (efectul de yo-yo).
Există aliment perfect?
Acum mulți ani de zile când am primit această întrebare eram îndreptățit ca răspunsul meu să fie NU, însă acum poate adaug pe lângă acest răspuns că promovez și diversificarea culinară.
Privind piramida alimentară cu macro (glucide, proteine și lipide) și micro-nutrienți (vitamine, minerale și fibre), mulți dintre noi se întreabă dacă unul este mai important decât celălalt.
Această piramidă este asemeni unui cub rubik și dacă am scoate ceva de aici, nu ar mai există echilibru. Corpul nostru va cere socoteală pentru orice element care îi lipsește sau de care îl privăm mai mult sau mai puțin, obiectiv (analize de laborator) sau subiectiv (simptomatologie).
Observând de mulți ani de zile câți adepți câștigă regimul vegan/raw vegan în lume ne întrebăm dacă acesta este mersul normal al lucrurilor sau există și alte mijloace să scurtcircuităm acest proces de determinism genetic în favoarea noastră. Citim, răsfoim editoriale și deliberăm cu privire la studiile care demonstrează aproape constant că regimul proteic nu este unul de„long life”, iar finalul nostru îi aparține lui Scarlet O’Hara „…și mâine e o zi”.
Este adevărat: regimul proteic slăbește, însă există un mare dar.
În cazul unui regim bazat pe proteine, în aproximativ 80% din cazuri organismul ajunge la nivel hipoglicemic și practic propriile noastre sisteme sunt obligate să producă glucoză din rezervele adipoase. În acest context apare și poftă de dulce, iar efectele sunt și mai adânci, de aceea haideți să privim pădurea și nu doar copacii.
Să nu uităm că regimul proteic creează cele mai multe reziduuri metabolice (purinele) pe care organismul încearcă să le elimine, iar efectele pot fi multiple: hiperosmolaritate renală, nodulii gutoși la nivel articular, acidul uric crescut, disconfortul care ține de tranzitul greoi al acestor pacienți.
Este foarte adevărat că și proteinele au rolul lor bine stabilit în organismul nostru: structural (formarea și întreținerea celulelor cu diverse roluri în corp de tip imunoglobuline, hormoni, anticorpi și altele), energetic, transport și depozitare (hemoglobină și feritină), mediator enzimatic la nivel celular și altele.
Ceea ce subliniez este faptul că organismul are nevoie de proteine de natură animală (superioare din punct de vedere structural celor de natură vegetală), însă nu promovez ideea de a „monopoliza” mesele și de a marșa pe acești macronutrienți în totalitate.
O abordare de mijloc apropiată unui regim echilibrat este regimul mediteranean, în care baza este reprezentată de carbohidrați „de calitate” la care se adaugă semințele oleaginoase, fructele, peștele, legumele și alte alimente considerate „perle” ale unui regim de viață sănătos, conform ultimelor studii care atestă o rată a longevității superioară oamenilor din această zona.
Nu vă speriați dacă, făcând sport, observați ca nu mai slăbiți. De fapt, crește masa musculară
De multe ori, sportul pare a fi soluția pentru a slabi îmbinând utilul cu plăcutul. Relaxarea și starea de bine pe care ți-o oferă 1-2 ore petrecute la sală sau în aer liber, după o zi de muncă, sunt binevenite și„ne scuză”o mâncare„pe fugă”care pare a se așeza corect în contextul siluetei.
De departe însă, chiar și făcând zilnic sport, lucrurile nu sunt chiar cum ni le-am dori noi și poate așteptarea și răbdarea pot fi doar niște deziderate în contextul în care în paralel nu ținem un regim de viață/de slăbit corespunzător și adaptat nevoilor noastre.
O situație întâlnită care vizează cântarul este masă musculară care se formează și se hidratează în timpul efortului. Ea se percepe de noi de multe ori ca „plus” de greutate, în contextul în care masă adipoasă eliminată pare mult prea mică pentru a obține un rezultat mare la cantar.
Un alt caz aparte reprezintă contraindicația sportului la persoanele cu disfuncții ale aparatului locomotor precum hernii ale coloanei vertebrale, disfuncții de menisc, insuficientă cardiacă, boală coronariană și persoanele cu obezitate gradul 3, unde regimul trebuie atent coroborat și cu eventualele tratamente medicamentoase atent
monitorizate de către medic.
Sportul este o soluție cosmetică ce trebuie atent combinat și din punct de vedere al regimului ținut, respectiv cel proteic și cel bazat pe carbohidrați. Regimul proteic va oferă masă musculară pentru cei ce o doresc sau oferă suport pentru cazurile patologice gen distrofie musculară.

Dr. Daniel Măcișanu
Head manager, DietStyle clinics