Interviu cu ec. dr. ing. Mihai Talpoș, Co-fondator & managing partner al Școlii Informale de IT
Mihai Talpoș este un antreprenor cu un profil eminamente pluri-disciplinar, atât ca background educațional (absolvent de studii economice, psihologice și inginerești), cât și ca experiență profesională (manager de ONG-uri, bancher, cadru universitar, IT-ist și antreprenor). Autor a numeroase articole de specialitate și cărți, publicate în țară și străinătate, Mihai Talpoș este deținătorul titlului de autor al celei mai bune cărți de management a anului 2012, acordat de către Societatea Academică de Management din România, pentru lucrarea: „Internet Banking-ul în România, de la provocare la succes”.
Vlad Pintea (VP): Te naști antreprenor, sau devii… pe parcurs?
Mihai Talpoș (MT): După părerea mea, chestiunea devenirii, sau mai bine spus… a devenirii „sănătoase”, trebuie explicată în zona intersecției dintre vocație (ceea ce îți dă Dumnezeu în bagajul genetic), pasiune (ceea ce îți place să faci) și educație (ceea ce înveți, incluzând aici și latura experiențială). Îmi place mult ceea ce spunea Constantin Noica: „devenim ceea ce suntem”.  Altfel spus, nu am fi ceea ce suntem azi, dacă nu am fi avea o serie de veleități native și dacă nu am fi trecut prin toate câte le-am experimentat.
Așadar, pentru a conchide: devii cu adevărat antreprenor, dacă adaugi în rețeta succesului tău câte puțin din toate cele trei ingrediente menționate: vocație, pasiune și educație.
VP: Și munca, unde rămâne în toată această ecuație a devenirii antreprenorului?
MP: Bună întrebare! Ca să rămân tot la un exemplu „culinar”, ca cel de mai înainte, munca e cireașa de pe tort, și am să vă explic de ce este așa, căci unii ar putea spune că munca este tava, pe care se aduce tortul (așadar, baza succesului). Deși dau muncii importanța cuvenită, eu cred că ea rămâne, totuși, doar o cireașă pe tortul succesului, căci am văzut multe cazuri de succes antreprenorial bazat nu neapărat pe munca dusă la extrem, ci mai degrabă pe multă inteligență și creativitate. În acest sens, antreprenoriatul în IT cred că este bogat în exemple concludente.
Și pentru că m-ați stârnit, mai adaug și faptul că în antreprenoriat îți sunt extrem de utile și: modelele sănătoase (aici referindu-mă în special la cele personale, nu neapărat la cele de business), perseverența, apetența pentru asumarea riscului, abilități (peste medie) de comunicare și networking … lista putând să continue.
VP: Ne puteți spune câte ceva despre începuturile dumneavoastră antreprenoriale, în general și în IT, în special?
MT: Desigur, îmi amintesc cu plăcere de acea perioadă de visare, încercări, ezitări și chiar eșecuri. Se întâmpla prin anii 2000, când, împreună cu fratele meu (care era programator) și cu un prieten, am pus bazele unei mici societăți ce își propunea să facă multe lucruri (cu înțelepciunea de azi aș spune că prea multe, inclusiv în domeniul serviciilor IT. Am reușit totuși să facem o platformă web înainte-mergătoare pentru acea vreme, dedicată selecției și recrutării de personal, pentru o societate de profil, care între timp a devenit un etalon în piața clujeană.
De asemenea, am dezvoltat o mică aplicație de tip ERP, pentru o societate care comercializa echipamente de sudură și am încheiat cu un proiect dezvoltat în colaborare cu o societate germană.
Spun că am încheiat, pentru că firma a fost, în cele din urmă, închisă, cauza ținând de o combinație între lipsa experienței manageriale și insuficiența resurselor (în special umane).
După această experiență antreprenorială, am intrat în câmpul muncii și m-am dedicat, preț de aproape 15 ani, unei frumoase (spun eu) cariere de bancher. Apoi, am revenit în antreprenoriat, lansând (de unul singur, sau în colaborare cu alți oameni cu inițiativă): o societate de consultanță, una de brokeraj bancar și… nu în ultimul rând … o școală informală de IT.
VP: Când a fost înființată Școala Informală de IT și în ce context?
MT: Școala Informală de IT a fost înființată în anul 2013, la inițiativa unui număr de trei persoane ce proveneau din medii diferite: HR în IT (Răzvan Voica), academic (Sebastian Văduva) și banking (subsemnatul), dar care și-au fixat un țel comun: acela de a oferi soluții pertinente unor probleme stringente, cu care se confrunta piața forței de muncă din România și – implicit – multe dintre societățile care își desfășurau activitatea pe piața de IT & Software din țara noastră.
Aceste probleme țineau, cu precădere, de faptul că piața locurilor de muncă din IT ajunsese la un dezechilibru acut, datorat contrastului mare dintre nevoia de specialiști și resursele umane specializate existente, insuficiente atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ.
Într-un astfel de context, aducerea unui supliment de resursă umană către industria IT & Software, prin reorientarea profesională a persoanelor cu un profil adecvat, si care prezentau dorința si motivația suficiente pentru a învăța (în termen scurt) tainele testării de aplicații software sau chiar pe cele ale programării, reprezenta o provocare interesantă, atât pentru o afacere din sfera educației non-formale, cât și pentru angajatorii dornici să se convingă de viabilitatea unui astfel de demers.
De altfel, lucrurile nu s-au schimbat semnificativ nici până azi, deficitul menționat continuând să se manifeste, pe un fond în care apetența românilor pentru programele de educație de tip „lifelong learning” este în continuare scăzută, în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană. Ca să vă dau doar un exemplu, concludent, spun eu: în Franța, peste 27% din populația adultă este implicată (sub o formă sau alta) în programe educaționale de tip „lifelong learning”, în timp ce în țara noastră procentul se situează undeva sub 3%.
Deci, mai este încă mult de muncă pe acest segment, însă remarc cu bucurie că, pe lângă eforturile noastre, ale celor care ne „luptăm” deja de ceva vreme cu învățământul alternativ, apar și inițiative reglementare salutare, ca cele pe care guvernul le-a promis de curând, prin programul intitulat „Investește în tine”. Este vorba de un demers prin care guvernul va acorda persoanelor fizice credite parțial garantate de stat, cu dobândă zero, ce vor putea fi folosite pentru înscrierea la programe de educație sau cultură.
Salutăm această inițiativă și așteptăm cu interes să vedem cum se va implementa măsura, având deja câteva experiențe oarecum nefaste, pe relația cu statul, și care țin de așa-numita diferență dintre teorie și practică. Pentru a fi ceva mai explicit, v-aș spune că mai există (teoretic) câteva reglementări salutare ce vizează învățământul alternativ din România, însă… în practică… acestea se lovesc de o serie de limitări, care le transformă în niște pseudo-forme de sprijin sau în niste forme de sprijin discriminatorii la adresa unor anumite categorii de populație. Spre exemplu, Ordinul comun nr. 1168/3024/492/3337/2017, care vizează accesul la diverse facilități fiscale (ex: scutire de impozit pe veniturile din salarii) ce sunt acordate doar absolvenților de studii superioare tehnice, nu și persoanelor care dețin sau dobândesc certificate de absolvire a unor cursuri acreditate prin ANC (Autoritatea Națională pentru Certificări, de pe lângă Ministerul Educației) si care se angajează în industria IT & Software.
VP: Reprezintă Școala Informală de IT cel mai important proiect antreprenorial pe care l-ați dezvoltat până acum?
MT: Cu siguranță! Anii scurși de la debutul proiectului Școlii Informale de IT au reprezentat o perioadă de însemnate împliniri, cea mai mare satisfacție fiind dată însă de numeroasele vieți pe care am reușit să le schimbăm în bine. Este vorba de viețile alumnilor noștri care, într-o proporție mare, au reușit să se angajeze și să performeze într-o industrie extrem de competitivă ca cea IT & Software.
Ca să întelegeți, într-o oarecare măsură, dimensiunea eforturilor echipei Școlii Informale de IT, aș menționa câteva repere concludente din viața școlii:

• prezența în cele mai mari hub-uri IT din țară: București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov și Craiova;
• peste 3000 de alumni care au absolvit cursurile Scolii Informale de IT, la nivel național, dintr-un număr de peste 8000 de persoane, care au aplicat pentru intrarea în școala;
• o comunitate de peste 100 de mentori, la nivel național, toți profesioniști IT cu vastă experiență în domeniile în care activează;
• peste 27 de discipline din sfera IT & Software, predate de specialiști (practicieni) cu remarcabile performanțe în industria IT & Software din România.

De altfel eforturile echipei Școlii Informale de IT, care merită toată aprecierea și recunoștința noastră, a fondatorilor și acționarilor, și-au găsit ecou în mediile de profil, școala beneficiind de onorante forme de recunoaștere a meritelor sale, precum: titlul de „The most outstanding educational tech program”, primit în anul 2016, în cadrul: Cluj Tech Industry Award sau titlul de „Education Program of the Year”, primit anul trecut în cadrul Galei ANIS pentru Excelență în Industria Software și Servicii din România.
VP: Care credeți că au fost principalele ingrediente ale succesului Școlii Informale de IT, al cărei debut nu a fost altceva decât o provocare, așa cum spuneați?
MT: Cred că succesul Școlii Informale se datorează îngemânării fericite a mai multor factori, precum: experiențele pluri-disciplinare (dar complementare) ale fondatorilor și respectiv ale site managerilor; modelul de afaceri inteligent operaționalizat; calitatea profesională deosebită a mentorilor școlii și a demersului educațional gestionat de aceștia; selecția riguroasă a cursanților; paradigma nouă de învățare ce a fost propusă cursanților; digitalizarea eficientă a școlii… și lista ar putea să continue.
Făcând însă un pas în spate și analizând la rece întreaga enumerare de mai sus, se poate realiza că… în toate privințele… ingredientul principal al succesului gravitează în jurul celui mai important „activ” pe care a fost clădită Școala Informală de IT, și anume: oamenii, sau – altfel spus – resursa umană, căci Școala Informală de IT nu este altceva decât un proiect cu oameni, pentru oameni!
VP: Unde vedeți Școala Informală de IT peste ani?
MT: Îmi doresc ca Școala Informală de IT să reușească și pe viitor să își mențină și consolideze statutul deja câștigat și recunoscut, anume acela de: lider în domeniul educației alternative din România, cu misiunea asumată de a învăța, inspira și mentora persoanele pasionate de tehnologie, cu experiență atât în medii non-IT, cât și în IT.
De asemenea, îmi doresc să căpătăm (ca echipă) curajul de a depăși granițele țării, căci sunt convins că mecanismele de business, pe care Școala Informală de IT și le-a rodat pe plan național, ar putea fi de succes și în alte țări.
Și, nu în ultimul rând, biasat fiind de reminiscențele vieții mele profesionale trecute (aceea de bancher), îmi doresc ca Școala Informală de IT să devină o poveste de succes pe bursă, înspre beneficiul tuturor acționarilor sau a celor care au „creditat”-o și o vor „credita” cu încredere.
VP: Care credeți că ar trebui să fie orientarea strategică a antreprenoriatului IT românesc, în general?
MT: Fără să stau prea mult pe gânduri, v-aș răspunde că orientarea antreprenorilor IT-ști ar trebui să fie către crearea de valoare. Cum putem face asta? Uzând, în special, de creativitate și inovare, dar fără a neglija aspectele ce țin de educația antreprenorială, insuficient manifestată (la un nivel înalt de calitate) în spațiul românesc.
VP: Un mesaj de final pentru antreprenorii din IT?
MT: Cu câțiva ani în urmă, la o întrebare similară, din cadrul unui interviu dat unei publicații dedicate studenților, am răspuns așa: „Planificați viitorul, dar trăiți în prezent!”
Cred că imboldul este valabil și pentru antreprenorii din IT. Totuși, acestora le-aș mai spune: „Îndrăzniți să fiți creativi!” și „Învățați să vă protejați și dezvoltați ideile de afaceri!”
 
 
Interviu realizat de Vlad Pintea, corespondent Pin Magazin din Cluj-Napoca