Dacă e să ajung la o concluzie după discuții recente cu lideri regionali din real-estate și ITO, majoritatea companiilor nu se grăbesc să se întoarcă mai devreme de finalul verii la birouri cu mai mult de jumătate din personal. Și de ce s-ar grăbi? Regulile încă nu sunt suficient de clare, nu știm care sunt obligatorii și care doar recomandări.
Sunt unele estimări că ansamblul de măsuri conduce la costuri suplimentare de circa 100 euro / lună / angajați. Impactul bugetar pentru o companie de 1.000 de angajați, depășește 1 milion de euro pe parcursul unui an. Bani care nu pică din cer (sau de la acționari) ci vor fi obținuți prin sacrificarea altor categorii bugetare, inclusiv prin reducerea bugetelor de călătorii, a zonei de team-building, a activităților CSR pe care multe ONG-uri locale se bazează.
Practic „pachetul de siguranță“ devine singurul beneficiu din această perioadă, eliminând alte beneficii precum abonamente la fitness, masaj la birou, fructe livrate etc. Parcă și văd anunțuri de recrutare gen: „La noi peste 80% din colegi nu nu sunt obligați să lucreze de acasă mai mult de o zi pe săptămână“; „Aici ai voie să vii zilnic la birou și nu e trebuie să vii cu termosul de cafea de acasă.“
Și când discutăm de pachetul de siguranță e greu de pus o graniță între birocrație și legende urbane, lobby din partea unor grupuri de interese și acele măsuri de bun simț care chiar pot conduce la menținerea și chiar îmbunătățirea stării de sănătate a colegilor din birouri.
Pornim calculele ușor cu obligativitatea purtării măștilor în spațiile comune închise în care sunt incluse bineînțeles și clădirile de birouri, indiferent că vorbim de recepția clădirii, holuri, lifturi, open space, spații de relaxare, săli de conferințe etc. La un consum de 6 buc. pe Dan Zaharia senior consultant Extind zi (2 pentru plecat/venit de la birou, si 4 pentru a le schimba la fiecare două ore) și la un preț care nu va reveni la 20 de bani vorbim de 6 măști x 2 lei x 20 de zile = 240 lei / lună / angajat.
Adaugăm creșterea frecvenței curățeniei zilnice cu accente la final de săptămâna si lună, blocarea unui om suplimentar în zonele de trafic intens să șteargă intens mânerele, butoanele, barele etc. Și mergem mai departe: mănuși de unică folosință, separatoare de plexiglas, covoare la intrare îmbibate cu clor (ce fain vor mirosi spațiile de birouri).
Nu uităm de creșterea taxei de servicii datorită mentenanței mai frecvente a sistemelor HVAC si aport aer proaspăt plus investiții în măsuri extreme de tipul: terminale control acces recunoaștere facială + detecție temperatură și port mască (tocmai am premiat la CodVid Challenge Accepted Hackathon o astfel de soluție software); dispozitive portabile de imagistică termică sau doar termometre de măsurare temperatura la distanță mică; porți de dezinfecție prin pulverizare pentru trafic de persoane; camere IP cu termo-viziune pentru detectare febră, om  suplimentar la recepție / pază care să monitorizeze acest lucru.
Partea pozitivă e că se vor păstra majoritatea locurilor de muncă din IT & Outsourcing și că va scădea migrația angajaților între companii pentru 100 euro în plus la salariu, primordială fiind securitatea job-ului.
Volumul de muncă crește pentru că toată lumea e forțată de digitalizeze și să automatizeze. Această criză va cataliza un salt major cu ajutorul uneltelor de tip RPA – Robotic Process Automation dezvoltate și de UiPath, unicornul pornit din România.
Stabilitatea utilităților (electricitate, internet) și versatilitatea forței de muncă industriei ITO în Europa Centrala si de Est este din nou apreciată de clienții globali, în condițiile în care în ultima vreme America de Sud devenise foarte atractivă, iar India îți consolidase poziția de lider în outsourcing.
Abia acum vedem avantajul că România are o infrastructură de internet bine dezvoltată și că switch-ul spre „work from home“ s-a făcut fără întreruperi de furnizare servicii. Și asta în condițiile în care anul trecut, cu un download mediu de 21,80 Mbps, România a scăzut 32 de locuri în clasamentul Worldwide Broadband Speed League, până pe locul 38.
Cel mai greu va fi să uităm de spaima strecurată de ordonanțe, mesajele de interes public (mass-media, rețele sociale, megafoane mașini poliție). Iulian Anghel afirmă într-un articol din Ziarul Financiar că „va fi greu pentru companii, chiar dacă angajații se vor întoarce pe șantiere sau în birouri. Va exista teama unuia față de celălalt și încrederea de odinioară va fi enorm de greu de recâștigat.“
#Iasivafibine