Autor: Sebastian Vaduva
În ultimele două decenii, economia românească a avut o creștere de aproximativ 800%.
Dacă în anul 2000 PIB-ul românesc era de aproximativ 40 de miliarde euro, în anul 2023 a ajuns la aproximativ 320 de miliarde euro.
Un pilon important în această creștere economică a fost și rămâne sectorul de IT&C românesc. Acesta angaja în 2008 aproximativ 127.000 de specialiștii, ajungând în 2023 la aproape 300.000 de persoane.
Pe lângă creșterea numerică impresionantă, sectorul de IT&C are și o contribuție semnificativă la ecosistemul marilor orașe, la spiritul antreprenorial și la imaginea noastră de țară.
Cu toate acestea, în 2024 experimentăm o încetinire în acest sector, iar unii experți prognozează o criză economica globală după alegerile din toamnă.
În cele ce urmează aș dori să discut cauzele încetinirii IT-ului românesc, dar în special să ofer câteva potențiale soluții pentru firmele de IT și informaticienii români.
De ce a încetinit IT&C-ul românesc? Patru cauze clare.
- În primul rând, o oarecare încetinire în IT este firească dat fiind creșterea neașteptată din perioada COVID. Într-un context de lock-down, activitatea umană a devenit digitală, ceea ce a necesitat forță de muncă suplimentară.
Atât firmele românești, cât și cele internaționale au necesitat specialiști în plus care să-i ajute cu procesul de digitalizare.
- Dar IT&C-ul românesc era sub semnul întrebării și înainte de criza COVID. Creșterile salariale din România au forțat o mărire a prețurilor pentru serviciile oferite clientului final. Dacă în anul 2008 un programator câștiga în medie aprox. €500 lunar, în 2023 această medie a ajuns până la €2.200.
Din păcate, această creștere salarială nu a fost întotdeauna reflectată și într-o creștere a productivității și a calității; ca urmare, clienții occidentali s-au orientat către țări mai ieftine, precum Vietnam și Nigeria.
- În al treilea rând, există o repoziționare globală a Big-Tech-ului care investește masiv în inteligență artificială.
Se estimează că până în anul 2025, peste 200 miliarde de dolari vor fi investiți în această nouă tehnologie și infrastructură necesară.
La modul practic, acești bani vor fi realocați din bugetele tradiționale de staff-augmentation și alte servicii de outsourcing. Inteligența artificială, chiar dacă este o tehnologie cu perspective extraordinare, reprezintă pentru outsourcing-ul tradițional înlocuirea programatorului uman cu un algoritm artificial.
- A patra cauză a încetinirii IT-ului este o reașezare a pieței globale de capital. Criza COVID și tensiunile geopolitice care au urmat oferă oportunități profitabile de investiții în sectoare precum medicină, energie și apărare, care concurează cu sectorul de IT&C.
Capitalul care există din abundență în sectorul de IT, acum are alternative fezabile. Ca urmare, investitorii nu mai sunt nici interesați, nici înțelegători cu antreprenorii din tech.
Ce perspective are sectorul de IT&C românesc?
Cu toate acestea, cred că sectorul de IT din România poate fi în continuare o istorie de succes și un catalizator pentru economia românească. În training-urile și conferințele mele obișnuiesc să spun că: „nu sunt probleme, doar oportunități”
Însă noua realitate necesită o gândire și o practică diferită, care poate transforma problemele în oportunități.
Prima transformare necesară
În primul rând, NU cred că sectorul tradițional de outsourcing va dispărea. Există destul de multă inerție, sunt relații clădite de-a lungul anilor și contracte bine stabilite.
Sunt proiecte legacy care necesită întreținere și care pot fi profitabile. Oricum, rata de schimbare este destul de lentă, în special în unele țări europene conservatoare.
Asta nu înseamnă că ne putem permite o abordare de „business as usual.” Observația mea este că și clienții tradiționali așteaptă mai multă inițiativă de la noi și sugestii de îmbunătățire.
Dacă în urmă cu 20 de ani occidentalii știau ce tehnologie trebuia implementată, acum așteptarea lor este ca noi să facem recomandări inteligente. Acesta reprezintă primul upgrade de care are nevoie IT-ul românesc: să ne transformăm din executanți obedienți, în consultanți persuasivi.
A doua transformare necesară
A doua transformare pe care o recomand este integrarea programatorilor ieftini din Asia și Africa în echipele noastre. Ca să ne menținem prețurile rezonabile și o marjă minimă de profit, trebuie să identificăm programatori buni și dispuși să lucreze pe salarii românești din 2008.
Cred că vom avea cel puțin trei provocări dacă vom adopta această strategie:
(1)Avem anumite prejudecăți negative împotriva celor de altă cultură și naționalitate, care trebuie depășite.
(2) Avem nevoie de mecanisme de recuzare și verificare a calității din zonele exotice.
(3) Dar, în special, avem nevoie de know-how managerial pentru a integra aceste resurse în echipele noastre.
Activitatea managerială a fost făcută în ultimii 20 de ani, în mare parte, de occidentali, și în absența lor, noi trebuie să ne punem la punct cu managementul.
A treia transformare necesară
A treia transformare este antreprenoriatul digital. Avem o comunitate destul de creativă și inovativă, care de-a lungul anilor, fie că pe bench, fie ca și o chestiune de hobby, au dezvoltat diferite produse digitale.
Provocarea legată de antreprenoriatul digital este însă vânzarea!
În urmă cu câțiva ani eram la o discuție cu un manager de la Oracle, în Austin, Texas, iar acesta mi-a explicat structura lor organizațională. Pentru fiecare programator care face development, Oracle avea șapte persoane implicate în vânzare și servicii clienți.
Poate că proporția lor este exagerată, dar cred că orice firmă de produs are nevoie de un raport de minim 5 la 1 în favoarea vânzărilor.
Mai mult, vânzarea în tech nu înseamnă doar prezentarea de tehnologie, ci înseamnă schimbare de comportament și adopție de tehnologie. Dacă firmele de produse digitale românește nu vor avea astfel de expertiză, nu vor avea șanse să-și vândă produsele.
A patra transformare necesară
A patra recomandare pe care o am, în special pentru programatorii români, este să considere o poziție de CIO (chief information officer) pentru firmele NON-IT românești.
Cred că, în următoarea perioadă, multe din serviciile pe care le-am oferit firmelor occidentale, vor fi folositoare și firmelor românești.
Sunt conștient de dificultățile pe care le vom întâmpina în firmele românești, precum lipsa de educație, de bugete, orgoliul nefondat, etc. Din nou, aleg să NU văd probleme, ci doar oportunități!
Pe de-o parte, cred că din punct de vedere financiar vor fi fonduri europene pentru digitalizare, ceea ce ar putea ușura procesul digitalizării.
Pe de altă parte, cred că vor fi patroni de IMM-uri dispuși la o remunerare intraprenorială, unde vom fi plătiți bazat pe performanță și putem deveni chiar acționari.
Pe lângă aspectul financiar, cred că digitalizarea IMM-urilor românești este o provocare nobilă, care merită asumată.
Ca informaticieni avem șansa să ne dezvoltăm holistic, din perspectiva softului, a hardului și a strategiei de business. Avem șansa să transferăm cunoștințele noastre unor oameni care pot să-și transforme business-urile și, mai devreme sau mai târziu, întreaga societate românească.
În ultimul rând, dar în niciun caz pe ultimul loc, avem oportunitatea să influențăm economia românească pentru generațiile copiilor noștri. Succesul pe care l-am experimentat în silozul nostru de IT poate să devină o binecuvântare pentru toată societatea românească.
