„În domeniul IT, nu capitalul este o problemă. În anii ’90, să găsești clienți era o provocare, acum, resursa umană”.
De 24 de ani, antreprenorul ieșean Dorin Cristea lucrează zilnic în cea mai dinamică industrie a județului Iași, loc în care inovația și profesionalismul sunt condiții indispensabile performanței.
A înființat una dintre primele firme private de software
Cristea conduce compania RomSoft, cu operațiuni îndeosebi în străinătate, pe segmentul aplicațiilor destinate sistemului medical.
Din anul 2001, când a fost fondată compania, afacerile derulate de RomSoft au crescut constant, fiind una dintre reprezentantele de seamă ale capitalului autohton într-o piață locală dominată de multinaționale.
Aventura antreprenorului Dorin Cristea în IT a început în primii ani de după Revoluția din anul 1989. Erau vremuri tulburi din punct de vedere social, politic și economic pentru Iași și toată România. Bulversată de schimbarea de regim, țara își căuta un nou drum într-o Europă în plină schimbare.
Absolvent al Facultății de Automatizări și Calculatoare din cadrul Universității Tehnice din Iași, Dorin Cristea a intrat în afaceri în anul 1993 atunci când a înființat Telequote Network, una din primele firme private care a activat de piața locală de software.
„Telequote Network era o firmă româno-austriacă ce dezvolta software financiar, mai precis programe de contabilitate, pentru bănci din Austria și Germania. Atunci, piața IT din Iași era zero. Îmi aduc aminte că eram noi și o singură altă firmă pe piață, care făcea proiectare de circuite integrate. La vremea respectivă nu era nicio problemă cu resursa umană, din contră. Compania noastră devenise singurul angajator mai mare din Iași, iar în anul 2000 aveam 50 de salariați, o mare performanță la vremea aceea”, spune proprietarul RomSoft.
Pe vremea aceea nu se auzise de viruși
Cristea spune că, încă de la început, compania era la zi cu toate tehnologiile de ultimă oră, mai ales că, menționează acesta, „în IT, lucrurile se mișcă foarte repede și «know-how»-ul se transferă imediat”.
„Aș putea spune că tehnologia pe care am găsit noi în băncile austriece era neașteptat de primitivă. Aveau pe calculatoare un fel de sistem de operare… pe vremea aceea era DOS la putere, dar până și DOS-ul era mai evoluat decât ce aveau ei acolo. Avantajul însă era că, fiind un sistem închis, nu prea existau probleme gen viruși. Nu se auzise de așa ceva atunci.
Îmi aduc aminte că ne costa atunci o avere cu Romtelecom să transmitem programele, așa-zis online, prin modem conectat pe internațional”, povestește Cristea.
În anul 1998, compania Telequote Network a început colaborarea cu o firmă din orașul german Hamburg, căreia îi livra software pentru echipamente medicale și care va deveni în timp principalul client al viitoarei societăți RomSoft.
Ca tânăr antreprenor în IT, Dorin Cristea susține că s-a lovit de multiple neajunsuri, amintind de relațiile încordate cu administrația locală și problemele pe care le întâmpina mereu la Vamă, când trebuia să declare exporturile.
„Atunci, software-ul se considera ca fiind marfă și se exporta. Trebuia să mă duc din când în când la Vamă cu o dischetă. Era ciudat, mereu mă întrebau unde este marfa, eu le spuneam că aia e marfa. Bineînțeles, softul nu era stocat pe discheta respectivă. Nu aveam curaj să trimit discheta așa. Mereu însă li se părea ciudat ce făceam noi. Nu înțelegeau nimic din ce lucram noi și mereu ne întrebau: «Cum e posibil ca ăia să dea bani și noi să nu trimitem vagoane de marfă?». Prin 97-98 parcă, s-a scos obligativitatea aceasta de a declara exportul la Vamă.”
Colaborarea cu partenerul de afaceri austriac s-a încheiat în 2002, când, pentru Dorin Cristea ia final „capitolul” Telequote Network. Nu însă și legăturile de business derulate cu partenerii din străinătate ai companiei.
Tot în acel an, Cristea obține un MBA în Anglia, la Open University Business School, despre care spune că l-a ajutat mult să treacă de la inginerie la management.
Compania ROMSOFT a apărut în 2001
În anul 2001 a apărut pe piață compania RomSoft, patronată de Dorin Cristea și Nicu Popescu. Principalul client a devenit din start firma din Hamburg cu care lucrase în perioada Telequote Network, în fapt filiala unei corporații japoneze care își comercializează echipamentele medicale în Europa.
Cristea spune că toate programele aferente acestor echipamente, precum „Laboratory Information System”, „Work Area Manager” ori aplicații pentru laboratoare medicale automatizate, sunt create la Iași, de către echipa RomSoft. „Mai nou, am început să lucrăm și cu o altă firmă, tot din Germania, care face proiectare și producție de echipamente medicale”, a menționat antreprenorul.
Acesta a specificat că firma RomSoft a obținut mai multe certificări pentru a crea programe pentru tehnologii medicale, proiecte despre care spune care nu pot fi făcute de oricine și oricum.
Ba mai mult, dezvăluie Cristea, din cauza acestor standarde, prețul unui software dedicat sistemului medical ajunge să fie chiar și de două-trei ori mai scump în comparație cu același tip de aplicație, dar pentru un alt domeniu de activitate.
La proiectele la care aplicăm afară primim banii înainte
RomSoft, compania pe care o conduce, este implicată puternic și în activități de cercetare, derulate în două proiecte finanțate de Uniunea Europeană. Unul presupune crearea unei baze date date care va „uni” doctorii de familie din România cu furnizorii de medicamente.
„Este foarte greu să aplici pentru fonduri europene, de aici din țară. Companiile nu știu că se poate aplica direct la Bruxelles. Noi, deoarece am lucrat pe mai multe proiecte și avem experiență, suntem pe niște liste de «băieți buni» și, de obicei, ne caută ei și ne întreabă dacă dorim să aplicăm. Prin instituțiile românești este foarte multă muncă, birocrație și nesiguranță. După ce se aprobă proiectul vine o altă parte grea, finanțarea. În general trebuie să avem noi banii și pe urmă să îi cerem. Pe proiectele românești de cercetare cheltuim întâi banii și pe urmă cerem rambursare. La alea de afară ni se dau banii și după depunem documentele. E o lume întoarsă! Am auzit că au fost proiecte unde trebuie să treacă în rapoarte și biletul de tramvai, cu seria biletului, deci la nivelul acesta, de doi lei”, a zis Cristea.
Antreprenorul ieșean nu vede cu ochi buni nici sistemul public de achiziții publice pe bază de licitație. În urmă cu circa cinci ani, după spusele omului de afaceri, RomSoft a dorit să colaboreze cu Direcția de Sănătate Publică, urmând a le furniza un produs software. Dorin Cristea spune că a dorit să obțină contractul prin încredințare directă, iar când au fost aprobați banii iar instituția a organizat o licitație ar fi câștigat o firmă despre care omul de afaceri spune că nu avea nici măcar website. „Asta spune multe. Avem experiența noastră cu ceea ce înseamnă licitațiile românești așa că nu mai vreau să aud de așa ceva. Toate sunt cu «ciubote roșii»”, susține Cristea.
Co-fondatorul RomSoft caracterizează piața IT din Iași ca fiind „supraaglomerată” și la cererea existentă nu poate fi asigurată resursa umană. Cristea estimează că în jur de 15.000-20.000 de persoane lucrează în Iași în acest domeniu, despre care spune că, în prezent, este cea mai mare industrie a județului.
Lumea uită că noi avem o veche tradiție în IT
„Numărul celor care lucrează în IT va crește clar și în perioada următoare. România are o tradiție foarte veche în acest domeniu. Să nu uităm că prin anii ’50 s-a făcut în țara noastră primul calculator, iar la Timișoara se produceau memorii. Mulți parteneri de business de afară se întreabă cum deodată România a apărut ca mare producător de software. Eu le explic că avem o tradiție mult mai veche decât își închipuie lumea. În sistemul comunist, România producea calculatoare cu licență de la americani și eram foarte în față. Se produceau calculatoare, periferice și software, încât rezultatele de acum nu au apărut pe un teren gol. Pe de altă parte, trebuie să menționez că, în general, IT-ul se dezvoltă puternic în țările subdezvoltate pentru că domeniul presupune doar creiere și nu tehnologii. Unui softist nu îi trebuie echipamente foarte scumpe, ci doar un calculator și clienți”, consideră omul de afaceri.
Cristea spune că, comparând cu țările din Europa de Est, România are o industrie IT foarte puternică, similară cu cea existentă în Polonia. „Cam toți marii jucători din Vest își mută operațiunile în regiune. Din acest motiv există și această cerere puternică de angajați. Unii spun că ar fi o «bulă», fiindcă cererea a crescut foarte mult, iar salariile s-au dus foarte în sus, numai că povestea aceasta se petrece peste tot în lume. Nu-i o bulă românească sau sud-est europeană. Nu știu dacă marile companii mai au unde să se mai ducă. Ucraina este o țară nesigură, nu se anunță în anii următori să se așeze lucrurile. Despre Rusia nu mai vorbim. Noi colaborăm cu o firmă din Republica Moldova, dar nici acolo nu sunt oameni suficienți. Mulți dintre ei vin și studiază în Iași și rămân pe aici”, a adăugat Cristea.
„Suntem mult mai competitivi față de India”
Antreprenorul ieșean consideră că India și China sunt cu totul o „altă lume” și au un mod diferit de a gândi, astfel că țările respective nu sunt concurenți direcți pentru România pe piața globală de IT.
„Europa de Vest și Statele Unite ale Americii au nevoie de software, iar dacă vorbim de lumea anglo-saxonă, trebuie să spunem că este obsedată de preț, fiindcă ei mereu se uită la India, unde prețul era la jumătate, trei sferturi față de cât este la noi, dar marele inconvenient este că au un altfel de a gândi. Software-ul făcut de indieni nu e «reliable», nu-i cu gândire occidentală. Dacă cineva vrea să își facă proiect acolo trebuie să fie suficient de mare încât să își poată permite să trimită oameni de-ai lor care să stea la fața locului, să urmărească oră de oră ce fac angajații. Dacă nu-i un polițist care să stea pe capul lor nu fac nimic până la capăt”, consideră Dorin Cristea.
În schimb, spune omul de afaceri, în relația cu partenerii din străinătate, firmele din România respectă cu sfințenie contractele astfel că primesc cerințele și fac totul. „Uitați cazul nostru, care lucrăm cu firme din Germania, economia cea mai puternică a Europei. Ei ne spun de ce au nevoie și noi facem totul. Noi nu facem outsourcing, ci out-tasking. Noi preluăm complet problema de la client și o rezolvăm complet. Ei nu își bat capul, deci e o mare diferență. Suntem, de departe, mult mai competitivi față de India și alte țări mai ieftine”, a declarat co-fondatorul RomSoft.
Dorin Cristea spune că, susținute de creșterea din IT, în viitorul apropiat, la Iași, vor deschide puncte de lucru numeroase companii care activează în electronică și mecanică, iar piața de birouri se va dezvolta în continuare.
Pregătirea absolvenților din IT este tot mai scăzută
Omul de afaceri spune că RomSoft va înregistra și în viitor creșteri atât la capitolul afaceri, cât și al numărului de angajați. „De doi ani cererea este tot mai mare. În urmă cu zece ani, Iașul era capătul lumii pentru clienți. Acum însă «valul» a venit și în această direcție. Noi trebuia să începem proiecte noi cu partenerii japonezi, dar am lăsat-o mai moale pentru că nu avem acoperite toate posturile necesare. Acum avem 85 de angajați și estimez că până anul viitor creșterea va fi de cel puțin 50% la acest capitol”, a opinat co-fondatorul RomSoft.
Cristea spune că, din păcate, în ultimii 15 ani, nivelul de pregătire al absolvenților care lucrează în IT a scăzut clar, de la an la an. „La noi pretențiile sunt foarte mari pentru că lucrăm și pe o piață foarte pretențioasă, astfel că nu ne putem permite să avem oameni slabi, pentru că trebuie respectate standardele internaționale. Poate or să se supere mulți, dar nu se compară cei ce ies acum de pe băncile facultăților cu absolvenții anilor ’90. Totuși, este o industrie care se maturizează și nu ne putem aștepta doar la genii. Atunci erau mai puțini absolvenți, dar toți erau de top”, a conchis Cristea.
BCR și Fab Lab Iași inaugurează Zbor – un spațiu de explorare dedicat tinerilor
Iași, 7 octombrie 2024. Banca Comercială Română și Fab Lab Iași inaugurează hub-ul Zbor, un spațiu sigur și creativ pentru dezvoltare personală, profesională și socială.