Într-un moment crucial pentru Republica Moldova, în care economia caută soluții pentru modernizare și consolidare, Ion Bodrug, președintele Asociației pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale (ACETI) și fondatorul Digital Innovation Hub of Moldova (DIH), conturează o viziune ambițioasă despre viitorul digital al țării, bazată pe adoptarea noilor tehnologii, inclusiv a inteligenței artificiale (AI).
De la forum la hub: nașterea unui ecosistem digital
„Totul a pornit în 2019, după ce am organizat un forum de orientare în carieră. Am înțeles că este nevoie de sprijin pentru domeniul IT”, rememorează Ion Bodrug. Astfel a apărut ACETI, care a devenit treptat un pilon pentru sectorul IT din nordul țării, adunând 24 de companii, inclusiv nume cunoscute precum Moldcell, StarNet și alți jucători importanți de pe piața IT și a comunicațiilor.
În 2021, în contextul pandemic, a fost fondat Digital Innovation Hub of Moldova, o inițiativă menită să ofere suport pentru IMM-uri în procesul lor de digitalizare și adaptare la noile realități. „Ne-am inspirat din modelele europene și am creat un centru care să ofere nu doar consultanță, ci și soluții concrete și acces la finanțare”, explică președintele ACETI.
Parteneriatele ACETI și DIH of Moldova: o rețea strategică
DIH of Moldova oferă o „rețetă” personalizată pentru IMM-uri: de la evaluarea stadiului de digitalizare, la elaborarea unei foi de parcurs și identificarea surselor de finanțare.
Succesul ACETI și DIH of Moldova se bazează pe o rețea solidă de parteneriate naționale și internaționale. În țară, colaborează cu Agenția de Guvernare Electronică, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, camere de comerț, parcuri industriale, universități și autorități publice.
Pe plan internațional, au legături cu organizații din România, precum Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov și Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est din Piatra-Neamț. De asemenea, colaborările cu USAID, UKAID, Guvernul Suediei, Ministerul Economiei pentru Cooperare a Germaniei prin GIZ, dar și Guvernul Elveției prin HELVETAS au oferit și continuă să ofere acces la expertiză și resurse esențiale pentru digitalizarea IMM-urilor.
Provocările viitorului: între oportunități și lipsa resurselor
În 2025, DIH of Moldova a trecut cu succes etapa națională de preselecție pentru a deveni Centru European de Inovare Digitală (EDIH), confirmând capacitatea de a accesa finanțări europene și de a oferi soluții scalabile. Pentru a valorifica acest bun început, hub-ul are în față o nouă etapă importantă – să promoveze cu succes și etapa europeană de a acestei competiții.
Totuși, provocările persistă: „La noi nu există garanția cofinanțării de 50% a proiectului din partea statului, cum este, de exemplu, în România. Va trebui să găsim surse multiple pentru a acoperi aceste costuri”, explică Ion Bodrug.
Mentalitatea antreprenorilor este și ea, uneori, o barieră, dar încetul cu încetul, lucrurile încep să se amelioreze: „La început, mulți nu credeau că statul poate sprijini procese de digitalizare, dar încet-încet am spart gheața. Astăzi, antreprenorii sună ei înșiși să întrebe despre finanțări și soluții”.
Inteligența artificială – un ajutor excelent în dezvoltarea afacerilor
Inteligența artificială joacă un rol important pentru membrii ecosistemului DIH of Moldova, fiind un instrument cheie atât în optimizarea proceselor de administrare a afacerilor, cât și în dezvoltarea unor produse inovative adaptate cerințelor clienților.
Drept un prim exemplu poate servi chiar ACETI, entitate fondatoare a DIH of Moldova, unde AI este frecvent folosită pentru a susține și eficientiza procesele administrative și juridice, inclusiv ca suport la redactarea și traducerea unor documente importante ale asociației.
Ca exemplu, o companie membră ACETI, un jucător important pe piața telecomunicațiilor din Republica Moldova, a avut prima interacțiune cu AI acum doi ani în contextul automatizării proceselor de analiză a datelor și de optimizare a interacțiunii cu clienții. În prezent, compania folosește inteligența artificială pentru a analiza comportamentul clienților, a genera rapoarte predictive, a sprijini echipa de vânzări în identificarea oportunităților și a optimiza răspunsurile în serviciul de suport.
Această tehnologie a ajutat compania să-și eficientizeze procesele interne, să reducă timpul de reacție și să personalizeze ofertele comerciale. De asemenea, AI a contribuit la dezvoltarea unor noi pachete de servicii adaptate nevoilor reale ale clienților.
Inițial, angajații companiei au privit cu prudență implicarea AI în activitatea lor, însă, pe măsură ce i-au înțeles beneficiile și au fost implicați în procesul de integrare, deschiderea și colaborarea au crescut semnificativ.
Un alt exemplu este o companie specializată în holograme 3D, care folosește AI pentru adaptarea în timp real a conținutului holografic în funcție de public, locație sau interacțiune. Sistemele pot recunoaște gesturi, comenzi vocale sau prezența umană, creând o experiență interactivă. Compania creează proiecții animate și personaje 3D interactive, folosite în turism, educație și expoziții.
Inteligența artificială nu va lăsa oamenii fără job-uri
Când vorbim despre o tehnologie ca inteligența artificială, Ion Bodrug susține că cei care o vor stăpâni, vor avea multe de câștigat: „Trebuie să învățăm s-o folosim în beneficiul producerii, în beneficiul de zi cu zi a oricărui angajat. Evident, că nu poți complet să te lași în mâinile inteligenței artificiale pentru că nu este ok ca un profesor care a studiat o viață întreagă, care are cunoștințe profunde în materia pe care o predă să fie ascultat mai puțin decât inteligența artificială. Altceva e că omul ar trebui să fie primul care se folosește de aceste instrumente pentru dezvoltarea întreprinderii sale, pentru dezvoltarea personală chiar. Ne mișcăm în direcția asta, dar cel mai important ca aceste tehnologii să fie aplicate în beneficiul oamenilor, a educației lor sau a dezvoltării întreprinderilor. Cel ce va ști cel mai bine să stăpânească această tehnologie, acela va domina piața”.
Legat de implicarea tot mai mare a inteligenței artificiale în digitalizarea proceselor în mediul de afaceri există o fobie că aceste procese ar putea lăsa mai mulți angajați fără locuri de muncă. Președintele ACETI susține că invers, doar cei ce vor stăpâni tehnologia vor putea să rămână competitivi pe piața muncii: „Atunci când ajungem la teama de a pierde locul de muncă, eu aș spune că nu pierzi tu locul de muncă, ci devii mai profesionist, mai bun când știi să lucrezi cu aceste instrumente, să te dezvolți, să obții capacitățile de a rezolva o sarcină sau alta cu ajutorul acestor tehnologii”.
Un viitor digital pentru Moldova
Viziunea lui Ion Bodrug pentru Moldova anului 2030 este clară: „O țară cu agricultură digitalizată, cu un sector IT puternic și cu IMM-uri competitive. Dacă îmblânzim tehnologia și o facem să lucreze pentru noi, putem deveni o țară prosperă”.
Această viziune se bazează pe muncă susținută, colaborare și investiții inteligente: „Nu poți face totul singur. Trebuie să aduci bani europeni și să combini resursele interne cu cele externe pentru a accelera transformarea digitală”.
Experiența ACETI și DIH of Moldova arată că transformarea digitală este posibilă, chiar și în condiții dificile. Exemplul lor demonstrează că o combinație de strategie, perseverență și colaborare poate genera schimbări semnificative.
Digitalizarea nu mai este un lux, ci o necesitate pentru supraviețuire și dezvoltare. Într-o lume tot mai competitivă și cu o implicare tot mai mare a inteligenței artificiale, Moldova are șansa de a-și croi un drum solid în economia digitală, cu IMM-uri adaptate, tehnologizate și pregătite pentru provocările viitorului. Dacă țara noastră își va folosi corect oportunitățile, potrivit președintelui ACETI și DIH of Moldova, avem toate șansele ca până în 2030 să devenim o țară cu națiune digitală.