1. Nu ești antreprenor pentru că nu ești deja bogat
Primul motiv pentru care nu ești antreprenor este că nu ești deja bogat. Că nu ai moștenit un milion sau nu ai măcar niște părinți înstăriți care să-ți plătească o chirie și o alocație care să-ți permită să-ți petreci zilele pe la tot felul de conferințe și să-ți faci mulți prieteni find ăla care face cinste de fiecare dată. Sau să-ți plătească ei spațiul și echipamentele pentru prima ta covrigărie, că na, dragul mamii trebuie ajutat să-și facă un start în viață. Mai toți oamenii cu bani investesc și se bagă în tot felul de chestii. Că o fac de multe ori prost, asta e altceva, dar o fac, pentru că au cu ce și dacă pierd le rămâne destul.
2. Nu poți
Al 2-lea motiv este că nu poți. Poate ești într-o situație atât de dificilă încât tot ce poți face e să supraviețuiești. Poate nu ai resursele, nu ai puterea, nu ai cunoștințele, nu ai contextul, nu ai IQ-ul. Nu e ca în filme. Faptul că unii au reușit în ciuda tuturor piedicilor prin voință și muncă superumană, și poate au făcut și un film după aia, nu înseamnă că vei reuși și tu. Sunt 7 miliarde de oameni pe planeta asta. Nu toți înotăm ca Phelps și nu toți facem afaceri ca Warren Buffet. Viața nu e dreaptă.
3. Te-au învățat să stai în banca ta
Al 3-lea motiv pentru care nu ești antreprenor este că ai făcut vreo 20 de ani de școală care te-au învățat să stai în banca ta, să nu zici nimic, să asculți și să repeți. Sau să te prefaci că asculți. Te-au invățat că e riscant să ai păreri că-ți explică imediat cineva cum stă treaba asta cu părerile. Taci, stai cuminte și mergi înainte. Dacă te trezești cu masterul terminat și o dorință arzătoare de a lucra la stat, că e un job sigur și stabil, măcar acum știi de ce.
4. Nu vrei să ieși în evidență
Al 4-lea motiv este că la tine acasă te-au învățat să fii în rând cu lumea, sa faci ce fac toți ceilalți, să nu ieși în evidență. Pentru că au bârfit-o seară de seară de față cu tine pe vecina aia care nu avea copii și tot se ducea pe la petreceri deși trecuse binișor de vârsta căsătoriei, sau pe vecinul ăla care dormea până târziu și ieșea adesea neras din casă. Că nu așa se fac lucrurile.
5. Nu ai încredere în nimeni și în nimic
Al 5-lea motiv este că nu ai încredere în nimeni și nimic. Toată lumea vrea să te fure, banca vrea să-ți sugă sângele, clienții sunt proști și needucați, furnizorii niște țepari, angajații niște leneși, NSA-ul te ascultă și americanii vor ca tu să fii sărac și prost.
6. Trebuie să ai incredere în oameni pe care nu-i cunoști
Al 6-lea motiv este că probabil ceva dreptate tot ai, pentru că și ceilalți au crescut la fel ca tine și privesc la fel lumea. Încrederea generalizată este acea atitudine socială de a avea încredere în oameni pe care nu-i cunoști. Nu-i niciun mare fleac să ai încredere în frate-tu, asta e tribal. Afacerile se întâmplâ când oameni care nu se cunosc consideră că are rost să aibă o discuție de la care poate iese o colaborare, fără să se gândească continuu „oare cum vrea ăsta să mă păcălească?” Într-o societate lipsită de încredere au succes doar afacerile primare, în care cu o mână dai produsul și cu cealaltă iei banul în același timp. Nimic complex, pe termen lung, sofisticat. Covrigării și crâșme.
7. Mai degrabă asculți speakerii motivaționali decât să te apuci de treabă
Al 7-lea motiv pentru care nu ești antreprenor este că poate cumva ți-a venit la un moment dat ideea să fii unul dar felul cum crezi tu că vei rezolva problema este să stai toată ziua să asculți tot felul de„speakeri motivaționali” care-ți explică ei cum totul se rezolvă dacă crezi în tine și zâmbești cu toți dinții universului dimineața când te trezești. Te duci la seminariile lor gratuite dar dai 50 de lei pe maculatura lor de carte și 150 de lei pe„5 ore de material video exclusiv în care te învăț cum să-ți crești vânzările cu 30% la sută”. Dacă-ți iese, e meritul lor, dacă nu, e vina ta că nu ai crezut. Nu ai zâmbit destul de frumos la stele.
8. Ți-e lene sau pur și simplu nu vrei
Al 8-lea motiv pentru care nu ești antreprenor este că ți-e lene sau pur și simplu nu vrei. Ești la o multinațională pe undeva, te duci la muncă la 10, pleci la 6, bei o bere cu colegii, un grătar în weekend, mai la un Ceahlău din când în când, o Vamă vara. Poate ai vreo doi copii, e scumpă grădinița privată și nici termopanul ăla pe care l-ai pus la apartamentul tău cu două camere din Nicolina II nu-i chiar ieftin. Te-ai uitat la filmul cu Steve Jobs dar na, e greu să pleci de la un salariu bun, nici colegii nu-s cei mai răi și șeful e din ala cool care vine cu voi la bere.
9. Ți-e frică
Al 9-lea motiv este că ți-e frică. Ți-e frică că nu-ți va ieși, că vei rămâne fără bani, că-ți va foame, că vei dormi sub pod. Ți-e frică că va râde lumea de tine, că vei da greș, ți-e frică de viitor, de necunoscut și de moarte.
10. Poate nu umbli cu oamenii care trebuie
Al 10-lea motiv este că nu umbli cu oamenii care trebuie. Pe lângă că-ți pierzi ore întregi cu ei, mai și stai și-i asculți cum își planifică în detaliu vacanța la all inclusive în Bulgaria.
11. Esti răsfățat
Al 11-lea motiv este că ești acru și răsfățat. Tu ești deștept, tu meriți lucruri, la tine trebuie să bată la ușă investitorii, tu nu muncești pe nimicuri, tu nu ștergi pe jos. Dacă ai fi tu în America ai fi fost milionar deja, dar așa, nu știe lumea asta rea să te valori ce. Baiatu ́ mamii. Fata lu ́ tata.
Să nu te superi, nu e nicio problemă dacă nu ești antreprenor. Da, ar fi bine pentru țară să fie mai mulți antreprenori, sigur, dar dacă vorbim de tine personal, chiar nu e obligatoriu. Și antreprenoriatul ăsta e un fel de patiserie, unii vând covrigi, alții vând antreprenoriat. Un misticism întreg s-a dezvoltat în jurul ideii astea, un stil de viață, se vinde ca un cult. Ce au în comun veganii, antreprenorii și hipsterii iubitori de cafea? Îți pot vorbi toată ziua despre ceva ce ție ți se pare că ar putea explicat în 5 minute. Dacă ai lua o reclamă din aia veche la Marlboro, cu cowboy-ul ăla care căuta libertatea prin preerie și la sfârșit în loc să-și aprindă o țigară ți-ar arăta certificatul de la noul lui SRL, s-ar potrivi foarte bine cu felul în care se discută zilele astea despre antreprenoriat.
Dacă vrei să fii unul și încă nu ești, uită-te în oglindă și fii sincer cu tine. Dacă ai părinți cu bani, acceptă asta, ia-le banii și fă ceva cu ei. Dacă ești sărac, acceptă asta și vezi ce poți face cu puținul pe care-l ai. Dacă știi că nu ești cel mai deștept copil din curtea școlii, acceptă asta și compensează prin muncă. Oricare ar fi situația, fii sincer cu tine și apucă-te de muncă. Fă, încearcă, mișcă.
Dacă ești vreun factor de decizie, dacă ești profesor, investitor, decan, rector, ministru sau eu știu ce, și te interesează să fie cât mai mulți antreprenori în satul/facultatea/ orașul/țara ta, atunci lucrează la context. Creează contextul care să creeze la rândul lui cât mai mulți antreprenori.