Publicația industriei TECH regionale

Internet of Things sau Internet of Threats?

Din 2017, numărul obiectelor conectate la internet va depăși populația Pamântului

De ceva ani ne tot amenință corporațiile americane cu noua tendință în IT, cu IoT – Internet of Things. Mie îmi place limba română, așa încât am încercat să traduc sintagma în limba maternă. Și nu am reușit. În principal pentru că nu poți traduce ”things” prin ”lucruri” sau prin ”chestii”. Internetul chestiilor… Nu prea sună bine în română. Probabil acesta este motivul pentru care IoT încă nu a prins în România la fel ca în alte țări. Sau poate că a prins?
Copaci conectați la internet
În primul rând, conceptul presupune o hiper-conectare, cât mai multe echipamente și lucruri să fie conectate la marea rețea globală, la Internet. Telefonul (ca să nu uităm de unde am pornit) se conectează la Internet. Ceasul (ca să ne amintim unde am ajuns) se conectează la Internet ori direct, ori prin telefon – de fapt, ar trebui să scriem internet cu i mic, tehnologia a devenit una comună, deci s-a transformat din substantiv comun în substantiv propriu. Mașina se conectează la internet. POS-ul unde faci plăți se conectează la internet. Există (prin Australia, parcă) și copaci conectați la internet: au propria adresă de email. Există vaci conectate la internet, în special în Japonia. Nu mai vorbim de frigidere, mașini de spălat și cam orice.
Asta e în zona de consumer, pentru acasă, dar banii nu de aici vin, chiar dacă aici este puterea celor mulți. În zonele comerciale sau guvernamentale avem o densitate de neimaginat de senzori.
Pentru 2016 s-au estimat 6.4 miliarde de lucruri non-IT conectate la internet, cu o rată de creștere pentru 2017 de peste 5 milioane de echipamente noi pe zi. Da, pe zi! Deci, în 2017, numărul de echipamente non-tradițional-IT conectate la internet va depăși populația planetei. Și atunci, dacă nu mai suntem mai mulți, mai suntem majoritari? Deocamdată, da…
Nu mă înțelege greșit, nu sunt împotriva ”conectivizării”, dar probabil cea mai mare parte a oamenilor nu realizează cât de mult este acest ”mult”.
Un volum uriaș de date care trebuie interpretate
Tot acest tumult de interconectivitate dusă la extrem (extremul de azi este normalul de mâine și minimul de poimâine) atrage după sine dezvoltarea multor tehnologii.
De exemplu, 4G este suficient pentru traficul normal de pe telefonul tău inteligent. Dar există și 4G+. Și, de fapt, există și 5G, dar nu încă în zona comercială (probabil în 5-6 ani telefonul tău – dacă se va mai numi telefon – va beneficia de conexiune 5G).
De ce am avea nevoie de 5G? Păi, pe o infrastructură de date mobile 5G am putea conduce de la distanță o mașină, în timp real. Sau un avion. Sau am putea face o mulțime de lucruri de la distanță. Am putea angaja un roboțel să se plimbe în locul nostru printre rafturile unui supermarket și noi să ne uităm în timp real la produse de oriunde din lume.
Cea mai mare parte a lucrurilor interconectate sunt senzori care transmit la nesfârșit citiri din teren. Cititul contoarelor deja este un lucru inutil. Și ce facem cu toate aceste date? Aici intervine ideea de Big Data (încă un lucru intraductibil în limba română) – un volum uriaș de date care trebuie cumva interpretate.
Și de aici Big Data Analytics. Niște tehnologii care nu ne trebuiau până să avem acest volum mare de date peste 5G-ul care nu ne trebuia de la niște senzori care nu neapărat ne trebuiau. Dar am avansat, și acum le (se referă la tehnologii, nu?) avem și asta este, trebuie să facem ceva cu toate aceste lucruri și să analizăm toate aceste informații.
La nivel global volumul de informații crește cam cu 30% de la an la an
Toate aceste informații trebuie să stea pe ceva, să fie analizate automat de ceva și apoi vizualizate de cineva.
Odată cu nu foarte îndepărtatul viitor în care toate lucrurile (de la papuci la sateliți) vor fi conectate la internet vor apărea și la fel de multe amenințări. Despre lucrurile bune care vor apărea vei tot auzi, așa încât îți voi vorbi puțin despre amenințările ce vor exista, ca să știi să te păzești.
IoT poate veni și de la Internet of Threats… Scenariul optimist este cel în care vor fi doar floricele și totul va merge strună, iar scenariul pesimist îl poți întâlni în toate scenariile post-apocaliptice ale Hollywoodului (de la Terminator încoace nu s-au mai oprit).
Adevărul va fi, probabil, undeva la mijloc. Există spitale paralizate datorită atacurilor cibernetice, cel puțin o mașină de ultimă generație a fost deturnată și controlată de la distanță, și să nu uităm de instalațiile atomice din Iran sau de oțelăria din Germania. Cred că, în acest scenariu al viitorului, ar trebui mai degrabă să tinzi puțin spre partea paranoică decât spre cea optimistă. Mai bine să fii prevăzător decât să fii pățit. Deocamdată nu s-a reușit preluarea controlului unui peace-maker. Deocamdată.
Toată această evoluție/revoluție informațională va avea loc, așa încât hai să punem mână de la mână, să ne aducem fiecare contribuția pentru un plus de cunoștințe și să avem grijă ce și cum facem. Restul vine de la sine!
Vezi tu, de asta îmi place mie IT-ul: în fiecare zi am ceva nou de învățat!

Distribuie și tu:

START Nominalizări PIN AWARDS 2024!

Industria regională de TECH se pregătește să celebreze o nouă serie de recunoașteri prin Gala PIN AWARDS 2024, care va avea loc joi, 23 mai

RECOMANDATE

Articole similare

FORVIA - Hella - TUIASI

FORVIA HELLA România modernizează un laborator de studiu pentru studenți în Iași 

Furnizorul automotive internațional FORVIA HELLA continuă să sprijine educația în universitățile partenere din România, în orașele în care își desfășoară activitatea. La mai bine de un an de la inaugurarea centrului tehnic de la Iași, compania a finalizat un laborator, spațiu de studiu pentru studenții Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din cadrul Universității Tehnice ”Gheorghe Asachi” Iași.

PIN magazine - IT și Pisica lui Schrodinger

Industria IT și pisica lui Schrödinger

În 2024, dacă întrebi 100 de manageri IT cum va arăta piața și tendințele din industrie, vei primi tot atâtea răspunsuri paradoxale precum „pisica lui Schrödinger” – unii vor spune că piața dă semne de revenire, alții vor spune că se fac încă disponibilizări și că există presiuni din partea clienților privitoare la proiectele în derulare. Cu alte cuvinte, din perspectiva unora, în 2024 industria IT își va reveni, ne vom întoarce la birou (mai mult sau mai puțin forțați) încurajați de faptul că se reiau angajările și se deschid proiecte noi.